anul asta am baut mai mult ceai decat de obicei; n-am fost niciodata mare fan al acestei licoare dar incet, incet incep sa-i recunosc, redescoper si apreciez veleitatile…
si cum reclama e sufletul consumului, am zambit cand am dat peste aceasta reclama veche:
Am primit de la Sovereign Grace Ministries (SGM) un update referitor la situatia lui C.J. Mahaney si a conflictului local (cu ramificatii externe in momentul in care cazul a fost promovat prin e-mail, online, etc.) cu Brent Detwiler.
Personal ma bucur pentru o asemena decizie si pentru faptul ca C.J. Mahaney nu s-a considerat “prea important” pentru a refuza sa mearga si pe acest drum.
Este o victorie a aplicarii principiilor biblice pentru rezolvarea conflictelor, un castig al intelepciunii aplicate.
Este o reusita impotriva unui practici “transparente” promovate de cei care cred ca e-mailul sau alte “scrisorele/ciripituri online” pot aduce clarificari la nivelul membrilor bisericii cu privire la orice forma de conflict/nemultumire in care ei sunt parte.
Comunicarea unei nemultumiri personale intr-o maniera public-impersonala aduce neajunsuri rezolvarii acelei probleme. Ne aventuram prea rapid in a creearea de redute si a dezgoli “nerusinarea” altora ignorand autoritatea Scripturii(prin modificarea metodologiei de rezolvare a unei dispute) sau a celor temporar raspunzatori de conducerea bisericii locale. Prea mult si prea usor ne condiream lideri (de opinie cel putin…) in detrimentul promovarii unui caracter de discipol.
Dumnezeu schimba de la moarte la viata. Este unul din principiile sale de actiune.
Vestea ca David Ellefson bassistul formatiei Megadeth urmeaza cursurile unei scoli crestine si intentioneaza sa-si dedice energia si creativitatea promovand credinta crestina este ceva de salutat.
Cum singur declara dupa Concertul inedit de Craciun, progresia sa spirituala este de la Megadeth la MEGAlife.
Astfel de schimbari ii incurca pe cei care sustin si predica despre faptul ca doar anumite genuri muzicale sunt “sfinte” si care nu mai acorda nici o sansa “pierdutilor” ce prefera(canta sau asculta) alte tonalitati acustice. Daca ar asculta sunetele din Univers(NASA stie!!!) cred ca ar fii’n-stare sa le considere blasfemie sau pierdere de vreme.
Nu sunt eu cel ce fac inventarul dar mi-aduc aminte si de faptul ca media soptise (vestile bune nu apar cu litere de-o schioapa) ceva in anii trecuti si despre Dave Mustaine – tot din Megadeth – si Nicko McBrain din Iron Maiden ca fiind crestini dedicati.
Media te inaltza, media te omoara…doar Christos te salveaza.
petrecand ceva vreme in detaliile legamantului davidic, am ramas spre final incantat de stilul organizatoric pe care David l-a imprimat inchinarii catre Dumnezeu. asa mi-am adus aminte de o expresie intalnita pe unul din albumele muzicale ascultate recent: “home made worship by hand made people”
Indiferent de vremuri Familia/Cuplul va fi mereu un subiect actual / discutat. Cum vremurile pe care le traim au provocarile lor asupra redefinirii sexuale si supasolicitarii sexuale, se poate considera ca fiecare familei isi construieste si duce viata intr-o cultura dospita pe altarul sexualitatii.
Real Marriage: “The Truth About Sex, Friendship, and Life Together” scrisa de Grace si Mark Driscoll si aparuta la Thomas Nelson provoaca si partial cred ca Driscoll(el) asta vrea. Intr-o perioada suprasexualizata autorii invita cititorul la o discutie franc (asa este stilul casei) despre familie, cuplul, casatorie, relatie, intimidate. Faptul ca Mark nu o face de unul singur ci si-a invitat si sotia – Grace – sa fie nu asistant ci participant la discutii este de laudat. El fundamenteaza prin asta faptul ca ambii parteneri au ceva de spus asupra relatiei lor si descompune impresia unora ca el ar gira opresiunea masculinitatii la adresa feminitatii.
Cartea este construita in jurul a doua subiecte centrale, casatoria si sexul.
In prima parte (cap.2-6) autorii vorbesc despre relatia partenerilor si responsabilitatile acestora, despre prezenta pacatului si dezastrul ce-l produce in relatia de cuplu. Dezvoltarea subiectului este ajutata de inserarea a numeroase experiente (personale sau ale altora).
Vorbind despre prietenie – casatoriile fericite se bazeaza pe o prietenie adanca – autorii prezinta subiectul cu ajutorul unui acrosith tematic (“friends” – : fruitful, reciprocal, intimate, enjoyable, needed, devoted, and sanctifying). Pacatele in cuplu sunt fie din facerea sau din neindeplinrea unor lucruri (comisiune / omisiune) iar remediul la ele se afla tot prin pocainta si iertarea ce vine din Evanghelie.
Aceasta parte evidentieaza beneficiul complementaritatii partenerilor in casatorie, un factor decisiv in consolidarea familiei.
A doua parte a cartii abordeaza curajos, indraznet spre vulgar fateta complexa a sexualtiatii cuplului. Aici mi-am adus aminte de o celebra butada -What Happens In Vegas, Stays In Vegas – care trasferata subiectului am putea suna asa: ce se intampla in dormitor ramane in dormitor. In timp ce biserica pune mana la gura si casca ochii considerand pacatoasa placerea sexuala, cultura suprasexualizata vrea sa ne invete ca placerea sexuala se intalneste la intersectia intre practici noi si trupuri (aproape)perfecte.
Driscoll reitereaza una din ideile enunate mai de mult in care considera sexul ca un dar dat de Dumnezeu umanitatii ce nu trebuie preamarit sau exarcerbat dar care e lasat sa aduc implinire si placere si a carui eficienta se reflecta in perpetuarea umanitatii. Sunt mentionate in partea aceasta si efectele abuzurilor si pacatelor (pornografia) in relatie din neglijenta sau egoismul unui partener sau al ambilor.
Capitolul 10 – “Putem sa…” este cel mai delicat si dificil in care autorii raspund unor interogari despre limite – permisivitatea existenta in relatie. Plecand de la textul din 1 Corinteni 6.12 autorii ofera o grila pentru stabilirea de catre cuplu a nivelului de permivisitate intre ei; 3 intrebari: “Este legal?” “Este de ajutor?” “Ma inrobeste?”
Relatia sexuala in cadrul cuplului depinde nu doar de factorul exterior, cum arati si cum te misti – ci de intimitatea creata si sustinuta, depinde de starea si sanatatea relational-emotionala pe care cuplul o construieste.
Desigur ca subiectivitatea isi face locul si cei porniti spre vicii vor vedea in aceasta parte argumente pentru a experimenta orice in relatia lor sexuala. Continuarea versetului promovat ca si suport pentru acesta grila decizionala este 1 Corinteni 6.12 acolo unde Apostolul spune : “nu toate lucrurile sunt profitabile pentru trup care este al Domnului”.
Suntem fiinte corupte si vom cauta intodeauna suport pentru a ne justifica neizbavirile. Nu cred ca autorii vor sa ofere suport pentru perversiune sau abuz. Dimpotriva cred ca vor sa-i ajute pe parteneri sa realize ca legatura dintre ei este importanta, vitala.
Ultima parte a cartii propune cititorului solutii practice pentru evaluarea relatiei de familie si cateva sfaturi pentru a o imbunatati.
Lectura este agreabila subiectul fiind prezentat intr-o combinatie “spice” de umor si pietate, durere si responsabilitate.
Driscoll este acelasi pe care l-am cunoscut si inainte. Isi imbraca cuvintele sumar si transaprent. Provoaca. Te deranjeaza sau te pune pe ganduri.
Cuplul – un etern tango. El si ea dincolo de a fi doar doua persoane una langa alta pe o banca in Univers. Prezenta si consolidarea/construirea armoniei, prieteniei relationale si a afectiunii, a pretuirii autentice nu va lasa loc abuzului, pervertirii, manipularii.
Recomand si review-ul(impartit in mai multe postari) facut de Douglas Wilson, un alt pastor pe care il urmaresc cu interes.
“Advanced Reader’s Copy of the book has been provided courtesy of Thomas Nelson and Graf-Martin Communications, Inc. Available at your favourite bookseller from Thomas Nelson“.
“For many Christians, denial has become a habit. Chronic denial as a means of coping leads to a stiffness and rigidity that may for a time masquerade as emotional stability. People who are neither excitable nor moody can look very spiritual. The evidence of their immaturity is unmistakable, however; people who deny how they really feel typically are unable to enter and touch another person’s life deeply. Because they have sealed off deep parts within themselves, they can neither discern nor properly deal with deep parts in others.” – Larry Crabb, “Understanding People”
cica John Ortberg glumea odata: “ca sa atagi oamenii la Biserica trebuie sa tii prelegeri despre 3 subiecte: sex, sfarsitul vremurilor si cum va fi sexul in vremurile din urma”.
Cat despre Biserica, continui seria “Legamintelor” si apoi mergem in Corint ca destul am facut Craciunul cu Iov si in prima zi a anului am avut inmormantare. Cu asa subiecte cine sa vina la biserica?
Recent Comments