saritura in-naltime

inventar la obiceiuri…

post-it pe biroul meu :

Sunt companionul t?u constant, ajutorul t?u cel mai de pre? sau povara ta cea mai grea. Te împing înainte ?i te trag în jos. Sunt la comanda ta. Jum?tate dintre lucrurile pe care le faci îmi pot fi încredin?ate mie, ?i le voi face rapid ?i corect. Sunt u?or de manevrat îns? trebuie s? fii ferm cu mine. Arat?-mi exact ceea ce dore?ti s? se fac?, ?i dup? câteva lec?ii, voi face acele lucruri automat. Pe cei m?re?i, îi fac m?re?i. Pe cei care e?ueaz? îi fac rata?i. Nu sunt o ma?in?, de?i lucrez cu precizia uneia, plus inteligen?a unei persoane. M? po?i exploata înspre profit sau înspre ruin? – nu conteaz?, la-m?, antreneaz?-m?, fii ferm cu mine ?i î?i voi a?eza lumea la picioare. Îns? fii indulgent cu mine ?i te voi distruge. Cine sunt? Ghici?

si-am ghicit…obiceiul!

Si asa m-am trezit sa-mi fac inventar la obiceuiri…brrr…cam multe…sa le cintaresc ? sa le masor ? sa le scriu un card de despartire si sa le las…hmmm…usor de zis…eu le las dar ele…vor ? parca le vad organizind manifestatii spontane care imi vor perturba circulatia ideilor si pot genera blocaje de comportament…

Am incercat sa fac un pact…va impart in obiceiuri bune si rele…opppaaaa…am obiceuiri rele ? nu mai bine va impart in obiceiuri vechi si noi…dar nici asa nu imi suna bine…sa le pun in vinzare…of materialismul asta…pai cine sa vrea un obicei purtat ? toata lumea vrea obiceiuri noi sa le poata afisa in tirg…ma apuc sa va fac niste cutii sa va pun in ele…obiceiuri de luni, obiceiuri de marti…obiceiuri de duminica, obiceiuri de nunta, obiceiuri de masa…etc. 

Henry Van Dyke a spus: “Atâta vreme cât obiceiurile ?i rutina î?i stabilesc ?ablonul vie?ii, noile dimensiuni ale sufletului nu vor ie?i la suprafa??.”

Obiceiurile sunt ca ma?inile; fabric? în mod constant acela?i produs. Nu pot face nimic altceva pentru ca au s-au dezvoltat tocmai prin ob?inerea aceluiasi rezultat specific. Schimbarea necesit? noi comportamente, gânduri, circumstan?e ?i o disponibilitate de a lupta cu vechile moduri de gândire. Iar toate acestea cer o rela?ie puter­nic? cu Dumnezeu.

Sloganuri in genul “Dar toat? lumea o face, un te lasa mi prejos!”, sau “OK, nu este mare lucru, inteleg!” ti se vind ieftin la orice colt de strada… doar pentru a lipi de inima ta inca un obicei…

Pe planul deprinderilor, trebuie sa declaram r?zboi obiceiurilor distructive. În multe rinduri Dumnezeu a spus poporului s?u s?-?i distrug? vr?jma?ii, c?ci altfel vor fi distru?i de ace?tia. Cind o deprindere noua devine obicei? Atunci cind o indeplinesc doar pentru ca a mai fost si e mai comoda. De ce sa o schimb…chiar daca nu-mi place, fiecare le are pe ale lui…

Cind o inchinare devine obicei? Atunci cind o manifest doar pentru a-mi linsti constiinta ca am bifat si asta…cind o fac doar pentru ca trebuie sa dau bine in fata altora…O inchinare proaspata consuma, dar te tine activ…si asa imi dau seama ca singurul obicei mereu proaspat este acela de a schimba ceva in fiecare zi…spre bine… 

Leave a Reply