homo ludens

frizerul, saracul si Dumnezeu

barberc.jpgTot umbland prin Palestina sa vada ce a ramas din invataturile sale, Moise intra int-o frizerie pentru a-si aranja parul si barba.

La frizer, ca la frizer, vorba multa despre toate, romani, politica, agricultura, educatie, impozite, exporturi cu japca catre capitala imperiului, etc.

La un moment dat veni vorba si despre cele sfinte.

– Domnule, zise frizerul, eu nu cred ca exista Dumnezeu!

– De ce nu crezi ? il intreba Moise.

– Pai daca ar exista un Dumnezeu bun si atotputernic, n-ar ingadui sa fie pe lume atata suferinta, boala si saracie. Asa ca, pentru mine e clar, nu exista Dumnezeu.

Moise tacu, astepta ca frizerul sa-si termine treaba, plati si parasi frizeria ganditor. La coltul ulitei zari un cersetor cu o claie de par rosu nespalat, netuns, nepieptanat si neingrijit si cu o barba asemenea. Dar avea ochelari mari si negri pe ochi si o fituica in mana si zbiera in gura mare:

– Sunt discriminat ! Nu ma iubeste nimeni !

Dupa ce il studie bine, Moise se intoarse in frizerie si spuse frizerului:

– Domnule, eu nu cred ca exista frizeri!

– Cum asa? intreba nedumerit frizerul. Eu ce sunt? Tocmai te-am tuns!

– Pai daca ar exista frizeri ar mai fi oameni ca roscatul ala nespalat din strada, latos si cu barba atat de stramba ca i-a mutat si obrazul ?

– E, zise frizerul, vina lui ca nu ma cauta !

si cu Dumnezeu e la fel…cauta-L si-L vei gasi! 

Leave a Reply