saritura in-naltime

TOP inventii crestine in biserica

Despre Gene Edwards am auzit prima oara la un curs cred ca vre-o 10 ani in urma…pe atunci am avut optiunea de a accepta ca lectura suplimentara o carte nu voluminoasa dar ”gustuoasa”: “Cei trei regi”. Saul, David si Absalom. Trei regi, trei caractere, trei modalitati de a rezolva probleme. Mi-a placut, m-a atras stilul in care era scrisa, usor fiction dar atent si bine dozata esenta de adevar. Mi-a placut faptul ca-mi ridica intrebari. Asadar l-am notat pe Gene Edwards si am inceput sa “ sap” dupa altceva scris de el. Am descoperit in biblioteca Stephanus : “Letters to a Devastated Christian”. Corespondenta sa cu un tanar caruia nu-i mai placea biserica. Intr-o perioada scurta au aparut alte doua traduceri “Divina iubire” si “Prizonierul din celula a treia”. Carti care prezentau esenta fara a face teologie…Am inteles ca s-a dorit la un moment dat sa vina in Romania si sa organizeze o serie de intialniri finalul urmand sa fie publicarea cartilor sale in limba romana. S-a stins repede ideea…n-am inteles de ce… Iarna asta am inceput sa citesc “Beyond Radical”. Am prostul obicei de a incepe mai multe carti deodata…mai multe subiecte si chiar mai multe domenii…Adevarul este ca atunci cind intilnesc o carte as vrea sa am proprietatea magica ca printr-o simpla atingere sa o citesc…sa stiu ce e scris in ea…dar nu-i asa…sunt normal si-mi folosesc ochii si mintea pentru a citi…Parcurgind cartea aceasta am descoperit un alt stil. Acelasi autor, dar alt mod de  pune problema. Se vorbeste mult in crestinismul actual de trezire…de revenirea la puterea crestinismului initial…constatam ca nu e bine si vrem sa fie mai bine…ne vedem dusi de val si am vrea sa fim pe Stinca…ei bine cartea aceasta tocmai despre asta vorbeste…dar intr-un mod in care deranjeaza…de ce? Pentru ca Gene Edwards abordeaza lucurile care au patruns in crestinism, incet, treptat, le-am inghitit…le-am crestinat…le-am sfintit…si de fapt nu sunt biblice…

Eaaahhhh…ve-ti zice…fanatic…e prea strimt…poate…de fapt mi-am pus intrebarea daca Gene chiar vrea sa irite…nu cred…cred ca mai mult vrea sa arate ca am inghitit camila pina acum de multe ori…ne-am speriat si fie cercetam si interzicem mai orice, fie ne deschidem catre orice; vorba aia, “unde a intrat o camila, mai merge una…” 

Gene Edwards cred ca mai curind vrea sa amendeze fariseismul cu care tinem anumite practici nebiblice pe care le consideram sfinte si fara de care nu credem ca putem concepe o biserica. De ce ? Doar pentru ca ne-am obisnuit cu ele…vin de la cei care au fost mai vechi ca noi …avem dovezi istorice… sau pur si simplu ne plac…G. Edwards arata cum am asimilat in timp anumite lucruri. Asta pentru pentru a fi atenti la prezent  sau pentru a nu condamna sau “strimba din nas” la alte practici pe care timpul le aduce la malul vremii…

Am considerat punctele pe care el le analizeaza drept un TOP al lucrurilor necrestine prezente in biserica. Si am transcris din cartea lui scurte paragrafe in dreptul fiecarui punct… 

TOP INVENTII CRESTINE IN BISERICA

CL?DIREA BISERICII

PASTORII

„REGULA DE ÎNCHINARE”

PREDICA

AMVONUL

B?NCILE

CORUL

„CAPITOLUL” ?I „VERSETUL”

CITIREA BIBLIEI ÎNAINTEA PREDICII

FUNERARIILE

DISCURSUL LA ÎNMORMÂNTARE

?COALA DUMINICAL?

ORDINEA ÎN CARE SUNT ARANJATE C?R?ILE LUI PAVEL ÎN NOUL TESTAMENT

SEMINARUL

COLEGIUL BIBLIC

ORGANIZA?IILE INTERDENOMINA?IONALE ?I PARABISERICE?TI

FAPTUL C? TO?I PROTESTAN?II MERG LA BISERIC? DUMINICA DIMINEATA   

Pastorul

Gânde?te-te. Unde g?se?ti în Noul Testament un om, acela?i, care (1) predic? în fiecareduminic?, (2) c?s?tore?te oamenii, (3) spune un mesaj când moare cineva, (4) îl îngroap? apoicu o rug?ciune, (5) viziteaz? femeile în vârst?, (6) se roag? la meciurile de fotbal, (7)prezideaz? o biseric?, (8) prezideaz? comitetul de diaconi ?i b?trâni, (9) este aproapeîntotdeauna îmbr?cat la costum, (1O) vorbe?te ciudat ?i se roag? caraghios, (11) îi boteaz? peto?i converti?ii, (12) ?i a c?rui slujb? ?i toate practicile de mai sus sunt fundamentate puternicpe Cuvântul Domnului ?i se g?sesc în Biblie.Nu se g?se?te un asemenea om în Noul Testament, nu-i a?a? ?i totu?i, ast?zi, omul acestaeste figura central? a cre?tinismului protestant. 

Cl?dirile de biserici

Pân? s? nu apar? împ?ratul roman Constantin, (cam la 3oo de ani dup? Cincizecime),credin?a cre?tin? era singura religie din lume a c?rei oameni se întâlneau în locuin?ele lor. Erasingura mi?care condus? de laici din toat? istoria religiei. Nu avea institu?ii, ritualuri sautemple. Era f?r? precedent în istoria uman?. Acesta a f?cut cre?tinismul s? fie atât de unic. ?iplin de via??. Elastic, flexibil, adaptabil. ?i cu costuri de între?inere mici! Costurile erauminime. Constantin a schimbat apoi totul.Toate celelalte religii aveau, (?i au), temple, (cl?diri ale bisericii), preo?i, (pastori), fecioare(c?lug?ri?e), ritualuri (masa ?i „serviciul” bisericesc duminical… care este un mare ritual), unvocabular secret cunoscut numai de preo?i (teologia) ?i laici t?cu?i. Religiile au avutîntotdeauna aceste lucruri. Inclusiv cele protestante. 

B?ncile

Când credincio?ii italieni au p??it în cl?dirile nou-nou?e ce erau cl?dite în Roma ?i cândgrecii au p??it în cele din Constantinopol, ei au v?zut c? nu aveau pe ce s? se a?eze. Italienii auc?rat în?untru ni?te lespezi de lemn cu trei picioare f?r? sp?tar ?i au stat jos!Pe de alt? parte, când cre?tinii din Constantinopole au intrat în cl?dirile acelea nou-nou?e, s-aîntâmplat ceva ciudat. Cineva a cerut ca din respect pentru Christos toat? lumea s? stea înpicioare. (Nu este cunoscut numele celui, care a cerut lucrul acesta ciudat). Nu se st? jos. F?r?b?nci. S? se stea în picioare! Efectul? Nici ast?zi bisericile ortodoxe nu au locuri pentru?ezut… în ciuda faptului c? ritualul lor duminical dureaz? dou? ore! Pân? în ziua de ast?zi, einu au b?nci ?i abia au ni?te ferestre pe ici pe colo. Nu este de mirare c? devotata Biseric?Ortodox? nu s-a extins ca cea Romano-Catolic?!  

Corul

Da, termenul era folosit în Vechiul Testament, îns? nu putem justifica sub nici o form? coruldatorit? acestui fapt. Din punct de vedere istoric, corul pe care îl g?sim în biserica cre?tin? î?iare r?d?cinile chiar în corurile p?gâne din templele p?gânilor. Corurile cre?tine au ap?rut15pentru prima dat? în cl?dirile biserice?ti ridicate de Constantin. Atunci, când moda cl?dirilor biserice?ti s-a r?spândit în Europa, corul a devenit universal. Modelul a fost cel al corului dinMilan, Italia, unde corul a fost organizat de c?tre un episcop pe nume Ambrosie.

Amvonul

În multe din limbile europene, amvonul este cunoscut dup? numele s?u p?gân original, ambo(latin?: ambon). Amvonul precede cre?tinismul ?i este cu totul p?gân ca origine. Preotulp?gân, aflat într-un templu p?gân ie?ea afar? pe un culoar circular dotat cu o balustrad? ?if?cea anun?urile privitorilor p?gâni. Acesta era ambo.Primele cl?diri biserice?ti cre?tine au urmat acest exemplu p?gân, punând un amboînl?untrul cl?dirii, sus pe unul din stâlpii de sus?inere. Dup? mai multe secole, dup? ceprotestan?ii au cucerit nordul Europei (cu sabia, nu cu evanghelia), ei au r?mas cu mii decl?diri biserice?ti catolice. Protestan?ii au desfiin?at partea din fa?? de care nu te puteai apropia?i de unde preo?ii ?ineau slujba lor magic?. Nu s-au oprit la atât, ci au scos amvonul dinlaterala cl?dirii ?i l-au dus în fa??. Au pus apoi pe amvon o Biblie pentru a simbolizacentralitatea predic?rii Bibliei în opozi?ie cu accentul pus de catolici pe slujba religioas?.Cuvântul amvon, ( „pulpit” în englez? – n. tr.), provine de la latinescul pulpitum. Ini?ial elînsemna e?afod sau platform?. Chiar ?i ast?zi, harponistul, care st? pe ciocul din fa?? el uneinave de pescuit balene, st? pe un pulpit.  

Predica

A nu se confunda cu mesajul cre?tin. Este adev?rat, c? la prima vedere deosebirea pare a finesemnificativ?, îns? deosebirea este, în fapt, uria??.Cu mult înainte de apari?ia cre?tinismului, un filozof p?gân, pe nume Aristotel, vorbinddespre multe lucruri, a vorbit ?i despre retoric?. Adic?, cum s? ?ii un discurs. (Greac?:retoric?… arta unui orator.) Oratoria a fost de mare pre? la grecii dinaintea lui Aristotel. Acestaa ridicat-o la nivelul de art?.În zilele grecilor ?i romanilor, capacitatea de a ?ine un mare discurs oratoric era siguran?apopularit??ii. Marii oratori erau stelele de cinema ale acelor vremuri. 

Funerariile

Pentru c? Ioan Chrysostom, p?gânul, avusese pentru mult? vreme obiceiul de a ?ine undiscurs oratoric p?gân cu ocazia mor?ii cuiva (la funerariile p?gâne), el a continuat practicaaceasta, când a devenit orator cre?tin. A?a au început funeraliile „cre?tine” ?i discursurileoratorice ce le înso?esc. Cuvintele pe care noi le spunem la moartea unui om sunt aproapecuvânt cu cuvânt oratoriile p?gâne tipice ?inute la moartea unui p?gân. Cite?te discursul lafuneralii al unui filozof p?gân. Cite?te una din oratoriile de la funeralii ale lui IoanChrysostom. Ascult? o predic? de înmormântarea cre?tin?. Ca ?i con?inut general, ele sunt camla fel, ?i foarte asem?n?toare ca stil de prezentare  

Obiceiul de a se citi Scriptura înainte de predic?

Obiceiul acesta este atât de încet??enit, încât cu greu ne putem imagina s? începem un mesaj cre?tin sau s? auzim un mesaj cre?tin început în alt fel. ?i ca origine este p?gân! Când oratorulp?gân p??ea pe scena unui amfiteatru grec sau roman, el respecta un ritual ciudat (îns? u?or derecunoscut).Mergea mai întâi în mijlocul scenei, î?i întorcea spatele la audien??, ?i îmbr?ca o rob? deorator. Apoi, se întorcea, privea audien?a ?i deschidea un sul.Un sul? Da, o carte. Ce carte? De regul? era una din scrierile lui Homer.Iar scrierile lui Homer ?i ale altor scriitori populari ai literaturii greco-romane fuseser?divizate meticulos în capitole! Fiecare fraz? din capitol avea un num?r!Împ?r?irea Noului Testament în capitole ?i versete exist? datorit? acestui obicei grecoroman,?i la fel obiceiul de a citi un pasaj înainte de predicare. Toate acestea au intrat încredin?a cre?tin? undeva între anii 4oo ?i 5oo d. C.  

Seminariile

Seminariile sunt locul principal, unde se înva?? Cuvântul lui Dumnezeu. Acolo auzim despre„credincio?ia fa?? de Cuvântul lui Dumnezeu”. „Trebuie s? respect?m Noul Testament”. ?i„S? revenim la Biblie”. Întreab?-l îns? pe orice profesor de seminar: cum au începutseminariile? Probabil c? n-are nici o idee. (În orice caz, nu-l întreba niciodat? dac? suntscripturale! ?i nu-i cere niciodat? s? conduc? ac?iunea pentru desfiin?area lor.)Consiliul de la Trent a durat între 1545 ?i 1563 ?i era compus din episcopi, cardinali ?i papi.Ideea existen?ei unor seminarii a ap?rut c?tre încheierea mandatului acestui consiliu (ianuarie1562 – decembrie 1563). Oamenii aceia aveau de decis s? refomeze sau nu biserica romanocatolic?.Cu toate c? a durat optsprezece ani, nu s-a ales nimic de pe urma activit??ii consiliuluicu excep?ia faptului s? s-au inventat seminariile. 

Colegiul biblic

În ultima parte a secolului al nou?sprezecelea un om pe nume D. L. Moody a considerat c?nu este necesar ca cineva s? fac? mai întâi o universitate pentru a putea s? mearg? la seminar.De aceea, el a inventat prima ?coal? biblic?, situat? în Chicago. (Lucrul acesta a permis20tinerilor ?i tinerelor s? mearg? de la liceu direct într-o ?coal? de preg?tire teologic?.) Cu toateacestea, schema de înv???mânt a unei ?coli biblice este în principiu aceea?i cu ceacatolico/protestant? ce s-a format din înv???turile lui Aristotel, cu mult timp în urm? într-oepoc? nu prea întunecat? dintre anii 11oo ?i 155o d. C.  

?coala duminical?

?ara noastr? este plin? de cl?diri costisitoare de ?coal? duminical?. Foarte costisitoare!Camerele numeroase din cl?dirile acestea sunt folosite dou? ore pe s?pt?mân? ?i apoi r?mângoale pe parcursul celorlaltor 166 de ore ale s?pt?mânii! Sunt cele mai nefolosite cl?diriridicate vreodat? de omenire (dep??ind chiar ?i cl?direa bisericii în privin?a gradului defolosire). La sfâr?itul anilor 18oo D. L. Moody a adus ?coala duminical? din Anglia în America. Aceasta la peste 17oo de ani de când Noul Testament a fost definitivat. Apropo,întreab? pe orice copil dac? îi place s? mearg? la ?coala duminical?. Sau la biseric?.

Organiza?iile interdenomina?ionale non-profit ?i cele parabiserice?ti non-denomina?ionalescutite de impozite

Unde ?i când î?i au ele începutul?John R. Mott ?i D. L. Moody au ini?iat primele dou? organiza?ii „para-biserice?ti”seminficative: YMCA ?i Mi?carea Voluntar? a Studen?ilor. Acum sunt mii de astfel deorganiza?ii nebiserice?ti.Dac? este s? se spun? adev?rul, aproape toate aceste organiza?ii exist? ca s? substituie„biserica”. Ele exist? ca s? umple golurile. Ele exist? ca s? diminueze e?ecul practicilorcurente ale bisericii. Ast?zi, exist? mai multe mi?c?ri para-biserice?ti cu mai mult personal(adic? lucr?tori ?i misionari), ?i mai mul?i bani de cheltuit, decât toate bisericile evanghelice laun loc. ?i ele au început totu?i cu mai pu?in de 15o de ani în urm?. 

Ritualul protestant al slujbei de duminica diminea?a

adic? slujba de închinare de duminica.Indiferent unde „mergi la biseric?” duminica urm?toare, observ? care este ordinea deînchinare. Ea respect? acela?i ?ablon (indiferent de denomina?ie): dou? cânt?ri, o rug?ciune,21înc? dou? cânt?ri, colecta ?i o rug?ciune. (Probabil ?i ni?te muzic? special? cântat? de cor sauun solo). Urmeaz? apoi predica. (?ine minte, predica este în realitate o oratorie grecocatolic?).În final, binecuvântarea.De unde provine ritualul acesta? De la Pavel? Petru? Îl po?i g?si undeva în Noul Testament?(Încearc? s?-l compari cu 1 Corinteni 14).

Asa cum am zis…Gene Edwards nu se leaga de pastor , de cor, de seminar…nu incearca sa atace submineze crestinismul din interior….nu cred ca-si propune sa arate cu degetul ca acestea sunt de vina pentru situatia crestinismului prezent…sunt si acestea trecatoare precum omul…el indica mai mult pe raspunderea pe care o are fiecare crestin inaintea lui Dumnezeu si unul fata de altul…si-am mai descoperit ceva…Gene Edwards este adeptul “bisericilor de casa”…

Leave a Reply