pe scara Cerului

A trecut o saptamana si Manifestul Evanghelic s-a comportat normal. Adica a a atras atentia opiniei publice, a presei si reprezinta un punct comun in discutiile, prelegerile, opiniile crestinilor aflati in tot spectrul confesional. Am ascultat saptamana aceasta discutia dintre Al Mohler si Os Guinness pe marginea respectivului document. Materialul se poate asculta si in sectiunea My Radio / Comunicari. A fost o discutie utila care a clarificat anumite neajunsuri de comunicare, de intelegeri, posibile speculatii; ce mai, mi-a placut prin ton si disputa. Buni stapani ai artei conversatiei cei doi au aratat cum poti dialoga in contradictoriu si in acelasi timp cum poti sa fii de acord cu interlocutorul tau atunci cand consideri ca nu ai motive sa te opui. A fost o confruntare de idei in care nu s-a dorit dobrarea adversarului ci dimpotriva reafirmarea unor puncte si intelegeri particulare care lasa suficient spatiu si celuilalt sa traiasca.
In linii mari as defini “Manifestul” precum facea, in copilaria mea, un vecin atunci cand il intrebai de una sau alta…”si asa, si asa…”
Adica este de admirat pentru sustinerea unor importante principii crestine in peisajul public si era de dorit sa accentueze alte puncte mult mai explicit.
Am inteles ca s-a dorit o definire si o accentuare a aceea ce

este un evanghelic. Si in mare parte s-a si reusit. Nu s-a dorit o rebrandare si nici o reformulare ci o reafirmare a ceea ce este o persoana care isi spune evanghelic.
Unul din promotorii principali ai documentului este cunoscutul intelectual crestin Os Guiness, cunoscut pentru activitatea sa de analist socio-cultural, fiind unul dintre cei mai profunzi ganditori crestini contemporani. Se pare ca o buna parte din radacinile acestui document se alfa in cartea lui Os Guinness, The Case for Civility.
Primul pas interesant a fost de a privi spre semnaturi. Adica semnatari; cine sunt si de unde…din ce parte. Lipsa unor nume precum Piper, MacArthur, Swindol, Carson, Colson, Dobson, Mohler i-a facut pe unii sa primeasca documentul strans pozitionati pe picioarele din spate. Si de acolo emit opinii si pareri. Ce am observat la toti acesti “nesemnatari” este faptul ca ei nu prea se grabesc sa faca parte din documenete colective. Nici “scrisoarea catre musulmani” nu-i include si nici alte documnete aparute in ultima perioada si care vor sa “tulbure spre vindecare” apele crestinismului. Asa cum spuneam lispsa acestora dintre sustinatori i-a facut pe multi sa considere Manifestul o alta incercare neprielnica crestinsmului in randul atator altora care au incercat de a-lungul timpului sa subtieze Adevarul Biblic in schema unor intentii bune ca sound, dar nocive ca rezultat.
Cred ca de aceasta data documentul trebuie citit si fiecare sa ia ce-i bun de acolo. Eu personal am dorit sa personalizez provocarea de a fi atent cu orice produs cultural, de a nu uita ce-I face placere lui Dumnezeu si de a merge in directia aceea mai mult decat a face ce place oamenilor, etc.
O alta parere care a indus neincredere a fost ca toti cei care sustin documnetul nu doar sa vorbeasca despre Evanghelie dar sa fie si implinitori ai Evangheliei. Cu alte cuvinte printre semnatari se gasesc persoane care se pot defini ca evanghelice in teorie, dar nu si in practica.
Exista retineri pentru sustinerea acestui document si le consider indreptatite. Dincolo de toate este insa un material care vine sa accentueze ce este si cum ar trebui sa se comporte in relatiile sale o persoana care se defineste pe baza crezului evanghelic. In acelsi timp consider ca adaugarea unor puncte importante ce privesc casatoria si viata ar fi fost util sa fie detaliate.
Autorii nu aveau cum sa conceapa un document perfect. Nu cred ca si-au propus asta si probabil l-au scris pe fondul perceptiei negative despre crestinism si in particular pe fondul confuziei asupra temenului evanghelic, confuzie evidentiata de crestini si purtata mai departe de media spre partea laica a societatii.
Media a prezentat evenimentul ca un lucru important in care un grup dinamic de teologi si intelectuali crestini vor sa puna punctual pe I in privinta miscarii evanghelice. Un document aparut dupa 3 ani de cercetari si interpretari. Termenul Evanghelic a fost folosit mai mult in ultima vreme in context politic, cultural, social, demografic si mai putin religios. Deloc spurpinzator curentul evanghelic este recunoscut de cei mai multi din afara sa drept ceva pozitiv, dar ultimii ani au aparut legitime intrebari din interior, daca miscarea evanghelica chiar isi implineste menirea si slujeste scopului, termenului de baza (cuvantul grec “euangelion” care insemana ‘veste buna.’)
Placand de la definitie documnetul accentuaza bine faptul ca Evanghelicii trebuie sa se defineasca mai inatai teologic si nu politic, social si cultural.
Ce este un evanghelic? Textul puncteaza simplu si concis: “un crestin care se defineste pe sine, care isi defineste credinta sa si viata sa in accord cu Vestea Buna promovata si spusa de Isus din Nazaret.” Aici putini din criticii documentului pot spune ceva impotriva.
O definitie nu este intotdeauan suficienta. De aceea definirea este insotita de cateva puncte ce evidentiaza identitatea evanghelica (ce este acest lucru pentru americani - cel putin - ) si implicarea publica (ce ar trebui sa faca si nu fac evanghelicii pentru cei din jurul lor). Ca puncte de aplicatie ale acestor doua considerente majore, evanghelicii trebuie sa reafirme identitatea lor, sa isi reformeze comportamentul si sa regandeasca locul lor in spatiul(”piata”) publica. Reafirma. Reformeaza. Regandeste.
Iata sapte puncte identitare:
1. Isus Cristos este pe deplin divin si uman si reprezinta singura si completa revelatie a lui Dumnezeu si unicul Mantuitor.
2. In Moartea lui Isus pe cruce, El a platit toate pacatele noastre inaintea lui Dumnezeu si ne-a impacat cu El.
3. Mantuirea este darul lui Dumnezeu care poate fi primit prin credinta. Noi nu putem contribui cu nimic la salvarea noastra.
4. Prin nasterea din Nou noi am primit Duhul Sfant care ne imputerniceste sa traim asemenea lui Isus, avand grija de cei saraci, bolnavi si opresati.
5. Biblia este Cuvantul divin al lui Dumnezeu, pe deplin vrednic de incredere, reprezentand ghidul nostru de viata si credinta.
6. A doua venire a lui Isus va aseza Imparatia lui Dumnezeu.
7. Importanta raspandirii acestor invataturi ii poate ajuta pe altii sa experiemnteze personal mantuirea lui Dumnezeu si sa umble pe calea lui Isus.
Peste aceste convingeri este mentionarea expresa conform careia” acceptara noastra inaintea lui Dumnezeu se face doar datorita si prin Isus Cristos care a murit pe cruce, paltind plata pacatului uman si a pacatelor individuale creditandu-ne pe noi cu neprihanire, reconciliere cu Dumnezeu si imputernicindu-ne sa traim o viata alaturi de El. Cu alte cuvinite doar prin Isus Cristos putem fi salvati si mantuiti. Asta spune ceva foarte important in piata publica multireligioasa…

(continuarea maine)

Popularity: 46% [?]

Leave a Reply