pe scara Cerului

In 7400 de cuvinte, “An Evangelical Manifesto” mi se pare un exercitiu de gandire asupra folosirii in comun a spatiului public. Atrage atentia asupra unui soi de fariseism evanghelic, pacat in care au cazut si pot cadea usor alte denominatiuni religioase sau religii. In ceea ce priveste convieturiea in “piata publica” evanghelicii se fac vinovati de privatizarea credintei (separarea fortata in secular si spiritual care altereaza integritatea credintei) si de politizarea credintei (credinta isi pierde independenta prin exprimara ei in contexte politice care ating adevaruri biblice). Evanghelicii s-au evidentiat a fii prea adesea condusi de un duh de judecata, autorii clarificand faptul ca Vestea Buna a Evangheliei este mai mult decat orice pozitiva si reprezinta o exprimare pozitiva inaintea unor exprimari negative. (aici cei supraincarcati de nocivitatea Evanghliei Pozitive si a Gandirii Pozitive iar au luat foc din cauza terminologiei…) Evanghelicii sunt pentru Cineva si pentru Ceva mai mult de a fi impotriva a cineva sau ceva. “ Prea adesea noi proclamam Evanghelia lui Isus dar inlocuim Adevarul Biblic cu tehnici terapeutice, inchinarea cu divertismentul, ucenicizarea cu cresterea potentialului uman, cresterea bisericii cu strategii antreprenoriale, principiiel misioane cu percepte de marketing. In acest process noi suntem cunsocuti promovand o Evanghelie comericiala, diluata, in care trebuie sa ma simt bine, care sa fie plina de sanatate, potential uman si convorbiri religioase…”“Prea adesea noi am atacat raul si nedreptatea facuta de altii, ereziile si apostaziile, avortul sau evanghelia liberala si am trecut cu vederea pactatele proprii care ne-au orbit ochii de la intelegerea Adevarului, tinandu-ne captivi intr-o cusca in care materialismul si consumerismul sunt prezente in pofida contradictiei lor evidente cu ceea ce credem”. Este atinsa si problema unor caricaturi pseudostiintifice care da senzatia unei false ostitilitati intre credinta si stiinta. Guiness evidentiind in particular lipsa de intelepciune a unor “profesori de religie” nepregatiti pentru a participa la confruntari de ordin stiintific, si care prin implicarea lor intr-un domeniu pe care nu-l cunosc ajung finalmente sa faca  mai mult rau audientei si reprezentarii credintei crestine.Politica…politica…Crestinii se divid in ambele parti ale politicii americane punctand greseala unei politizari a  religiei, considerand ca un partid sau altul este mai aproape de Bibliei. Asta ma face putin sa fiu atent intrucat republicanii au marsat mereu pe latura unui conservatorism religios care prezerva in SUA traditia crestina. Pare tehnica de manipulare…la fel cum acum democratii vor si ei ceva portii din tortul acesta numit “votanti crestini evanghelici” si fac declaratii si concesii care sunt contrare pozitiei lor despre viata si suna disonant cu manifestarea lor. Pentru ca nu poti sa fii de acord cu avortul, sa consideri ca homosexualitate nu e pacat si apoi sa canti de mama focului “Amazing Grace”. Maretul Har ca nu-s pedepsit pe loc, poate…Faptul ca documentul apare intr-un an elctoral mareste suspiciunea asupra impactului dorit mai ales ca este usor sesizabil faptul ca partea republican-crestina a pierdut masiv datorita necoagularii in jurul unui repezentat care sa promoveze clar principii crestine.Urmand calea unui partid sau altul, evanghelicii se pierd in politica devenind partizanii unor ideologii mai mult decat ai unei credinte. Pe scala de valori a evanghelicilor spiritualul, moralitatea si implicarea sociala trebuie sa fie mai pregnante decat puterea politica.Manifestul ii provoaca pe evanghelici la o atitudine civica. In spatial public sunt prezente mai multe manifestari religioase si convingeri. Prin spatiu civic se intelege mai mult decat “spatiu sacru” sau “spatiu gol”, temeni care vor sa defineasca contrastele puternice din spatele unor curente socio-cognitive.“Piata publica trebuie sa fie una civica mai mult decat una sacra sau si mai rau decat una goala. In contrast cu cele 2 extreme viziunea asupra vietii publice presupune existenta unor cetateni care vin in piata aducand cu ei credinta lor. Asta vorbeste despre sanse egale si pozitii egale. Fiecare drept pentru unul dintre noi este un drept pentru noi toti. In problema unei atitudini civice este un punct in discutie cu exclusivismul crestin “Isus si doar El este calea spre Dumenzeu”. Cum e considerat acest adevar in contextual unui dialog religios? Ramane de vazut si…trait.  Mediul civic implica o viziune a unui spatiu in care interactioneaza oameni  provenind din mai multe credinte in care sa poate exista libertatea impartasirii acestor credinte. Documentul exprima ingrijorara pentru viitorul interactiunii religioase care nu a ajuns deloc in punctul unui dialog ci dimpotriva al unor accentuate dispute. Reactiile extremiste prezente pe tot globul, au creeat impresia generala ca religia in mare este ceva daunator fiintei umane. Concluzia aceasta este afirmata din ce in ce mai pregnant in special in cercurile intelectuale acolo unde nivelul de moderatie este dorit, oamenii fugind fie de extremismul religios fie de secularismul coercitiv.Ca oameni ai Vestii Bune evanghelicii nu trebuie doar sa vorbeasca Vestea Buna ci sa o  traiasca prin vietile lor in aceasta lume.Manifestul poate fi interpretat ca o reteta pentru reformarea obisnuintelor noastre de a trai si exprima crestinismul. Nu putem sta departe de adevarul biblic al sfinteniei vietii umane si al curatiei in casatorie insituita de Dumnezeu intre un barbat si o femeie. Pericolul este de trata acordul de la Kyoto(care vorbste despre eco-sistem) mai important decat problema avorturilor. Casatoria si avortul reprezinta probleme de varf ale societatii contemporane in fata carora evanghelicii trebuie sa aiba un raspuns pertinet nu doar cuvinte frumoase.Plecand de la realtii publice si interactiui pagubase documentul exceleaza in abordarea unor realtii comunitare decat in definirea intr-o maniera teologica a unor puncte importante in societatea de azi. Pentru media, teologia nu are ce sa caute in piata publica, are locul ei in biserica si atat. Segmentarea si segregarea pozitiilor vine iata din ambele parti. In ansamblul arhitectural al unei localitati, biserica poate fi vazuta in Europa in centrul comunitatii. In jurul ei apar alte case si cai de circulatie. In America, Biserica a ajuns la (fiecare) colt de strada. In vremuriel moderne pare ca s-a deplasat spre periferie acolo unde e ceva mai liniste sau unde spatiul permite. Bineinteles ca vorbesc acum din perspectiva urbana. Ramane de vazut impactul documentului dupa ce va trece ciclul de excitare mediatica de care beneficiaza orice lucru care apre la stiri. Finalmente este o oportunitate de a clarifica de a reafirma ceea ce credem . Si cred ca e bine sa prindem trenul acesta…

Popularity: 17% [?]