mi-am adus aminte sa zambesc si de fapt am ras din nou cu pofta…ce ne-am face fara amintiri…daca textul iti pare cunoscut, e prilej sa-ti aduci aminte de el; daca e nou, serveste-l ca o noutate…

basm creangacist in cheie postmoderna

“A fost o data (cel mult de doua ori !) o capra care avea trei iezi patrupezi, unul mai cucuiat decat celalalt… Si-asa de grabnici la maritis si neascultatori de parinti ce erau, ca repede isi procopsira muma cu nurori, una si-una… Primele doua erau grase, proaste si mari mancatoare de dulciuri, ceea ce le expunea la diabet, noroc ca erau tinere… A treia nu era nici grasa, nici nu poftea de dulce… ba chiar era blonda si frumoasa, drept pentru care Lupul cel vecin o Read the rest of this entry »