De obicei prin cartier te trezea dimineata masina de lapte si paine…pe la 5 dimineata auzeai pe vremuri sticlele coborate galagios din masina…era ca un ritual…pe noi la Bucuresti nu ne trezeau cocosi…ci sticlele de lapte si motorul greu al masinii de transport…usa trantita cu putere te anunta ca va porni un motor greu care se va indeparta dupa primele curbe drepte…si iti faceai socoteala…mai dorm o ora sau doua…masina de lapte si paine era un ceas predesteptator…

OK…asta era…acum…cartierul deschide ochii in mod linistit si se destinde in zgomot de termopane …nu mai exista masina de lapte…magazinul s-a desfiintat de mult…unii vecini pleca pe rand cu masinile aflate in ceea ce teoretic se numeste parcare…privind spre balcoanele din fata alti vecini inca sunt adeptii aerisirii asternuturilor pe care te-ai culcat. Chestie de vreme si obisnuinte…cei mai tineri sar din asternut si desi si-ar dori sa fie totul asezat in oridne in urma lor se gandesc ca abia daca mai au timp sa-si fac o gura de cafea si sa se spele pe maini si fata…

Cei care n-au masini pornesc hotarati spre mijloacele de transport in comun…tramvai, autobuze, metrou…toate vin si pleca…oamenii se lasa dusi spre locul in care ei vor inca o zi sa castige ceva bani pentru a merge pe seara la mall…unii culeg in graba un ziar – gratuit eventual –  si-l citesc de cele mai multe ori in echipa…unul tine ziarul si-n spatele sau alte capete privesc in diferite pozitii bucati de articole sau poze…cei din cartierul meu sunt politcosi…recunosc tinatorului dreptul de proprietate al ziarului si nu-i cer sa-si mute degetele pentru ca nu vede ce scrie in continuare…sau pentru ca nu se vede in intregime poza pe care ziarul o serveste pe post de incantantie vizuala (de)moralizatoare…asteapta ca propietarul sa citeasca gandindu-se ce bine ar fi daca toti am avea aceiasi viteza la a parcurge texte…dar deh…asta vine prin exercitiu…

Oamenii se misca si in dansul acesta cartierul paseste mecanic si stangaci…in timp ce aerul este umplut de mirosul rece al unei zapezi care isi astepta coborarea…