“In democratie, un partid isi dedica intotdeauna energiile cele mai importante incercarilor de a demonstra ca celalalt partid este incapabil sa conduca, si de obicei ambele reusesc, si au si dreptate.”
(H.L. Mencken)

Se spune ca George Washington este singurul presedinte care nu a data vina pe administratia precedenta pentru necazurile tarii…alegerile…indiferent de continent, meniul servit este acelasi…”vom face, vom realiza, vom schimba…” si oamenii cred pentru ca vor altceva si nu orice, ci ceva mai bun…si cand s-au ajuns pe scaunul de conducere, invariabil se aude…”vom incerca sa facem…conditiile sunt grele…ne propunem o strategie care va da rezultate pe termen lung…”; adica promitem ca rezolvam instant si cand e vorba sa vedem rezultate mai avem de asteptat inca o generatie pentru a vedea ceva modificari…

In SUA, rezultatul alegerilor a adus instant o lovitura de imagine pro-America. Drapelul american nu a mai fost ars, dar nici pupat. Ceea ce e un progres. Americanii sunt indragostiti de imagine si isi fauresc in directia asta o buna imagine de sine…alegerea unui presedinte de culoare a dorit nu doar sa contrasteze puternic istoria ci sa dea senzatia unui climat al unei armonii rasiale si al rezolvarii unor probleme istorice.

Pentru evanghelici votul nu a fost usor. Pentru cei care au dorit pastrarea unui standard moral, a fost imposibil de gasit candidatul care sa dea siguranta implinirii si realizarii competitive a principiilor care au format o scara de valori moral-biblice. Din aceasta cauza, nici unul din candiati nu a putut satisface confortabil principiile crestine. Si atunci s-a mers la vot cu gandul de a alege ceva cat de cat bun, dar neconform standardului. Si aici cred ca evanghelicii au pierdut…pentru ca s-au lasat amestecati intr-un compot de fructe in care s-a pus prea mult conservant iar reactia chimica a rezultat intr-un miros placut dar un gust amar.

Republicanul John McCain nu este un evanghelic 100%, este divortat ri recasatorit, nu este asa de convins in lupta impotriva avortului asa cum multi evanghelici ar dori. De partea celalata democratii au avut un Obama, mergator la biserica dar destul de neconvingator in probleme morale acute care submineaza familia, precum homosexualitatea si avortul. Deci situatia este oarecum egala dar confuza pentru cel care dorea pastrarea unui standard moral.

Republicanii au mutat inteligent in fata evanghelicilor prin aducerea lui Sarah Palin pe locul al doilea; ea a stralucit dar nu a convins asteptarile acestora. Campania media impotriva ei a fost lipsita de onestitate, dar nimanui nu i-a pasat de asta. Feministele nu s-au simtit atacate prin declasarea uneori grosolana a unui candidat feminin, intrucat d-na Palin le incurca si le entuziasma in acelasi timp. Confuzie din nou…

In partea cealalta statisticile ne ajuta acum sa vedem ca Obama a castigat atentia si votul a 43% din cei care merg saptamanal la biserica dar a dominat in partea celor care nu au nici o afiliere religioasa – 75% din acestia au votat cu democratii. 94% din cei care merg in biserici afro-americane au mers pe mana lui Obama si 54% dintre romano-catolici – procentul se divide in 47% catolici albi si 72% catolici hispanici.

Bisericile cu membri majoritari sau totalmente de negri par evanghelice prin stilul de inchinare dar din punct de vedere al traditiei teologice exista multe diferente si neajunsuri. Acuzatia ca Obama nu este un crestin pentru ca nu-si expune principii acceptate de evanghelici s-a raspandit repede dar candidatul democrat a fost sincer fata de modalitatea sa de a se raporta la religie. Nu a dat pe branci nici pana sa fie nominalizat si n-a facut-o nici dupa aceea…a continuat intr-o traditie religioasa mostenita si insusita, pe care cei mai multi romani o inteleg perfect…”mai rarutz, ca-i mai dragut…”

Bisericile de negri au fost mereu suspectate de evidentierea unei teologii liberale sau a unei evanghelii sociale ca fiind o aplicare concreta a evanghelizarii. Ei au promovat mai mult experientele religioase dar nu au avut o teologie dezvoltata clar. Dincolo de asta suportul acordat de aceste biserici partidului democratic a fost insemnat.

Romano-Catolicii reprezinta in populatia SUA cam acelasi procent ca si evanghelicii dar tendinta acestora nu este de a vota in bloc. Numarul 2 democrat, Joe Biden, este romano-catolic declarat dar acesta nu a plusat pe aceasta latura, fapt care i-a adus si critici din partea crestinilor catolici sustinatori ai standardului pro-viata.

Republicanii au gresit crezand ca daca vor promova o atitudine impotriva homosexualitatii si a avortului vor atrage neconditionat sustinerea evanghelicilor. Surpriza a venit din partea generatiei tinere. Majoritatea tinerilor din mediul evanghelic nord-american nu apreciaza aceste subiecte asa de mult ca parintii sau predecesorii lor. Saracia si problemele de mediu par atractive pentru a fi solutionate de catre tinerii evanghelici. Si aici este si pacaleala pe care tanara generatie s-a putea sa o inghita…in plus criza economiei americane a demonstrat ca evanghelici sunt si ei finte umane sensibile la ceea ce au sau nu mai au prin buzunare…ca au sau nu mai au locuri de munca…asadar evanghelicii nu au votat doar din considerente religioase.