pe cand ma minunam de ingeniozitatea media prezentata cu ultimul numar al “Esquire”

pe coperta am zarit ceva mai intersant decat tehnologia: “Cine schimba lumea? Radicalii sau Rebelii?”

Interesanta intrebare greu de gasit un raspuns echilibrat, nu? O discutie pe tema asta cred ca ar aduce multe detalii destepte la suprafata.

Personal cred ca lumea inainteaza tocmai din aceasta tensiunea existenta intre conservatori si liberali, intre aventurieri si comozi, intre cei care imbratiseaza radacina si cei care se agata de ramuri, intre visatori si rigizi.

Noi am vrea sa definim care e mai bun(sau care-i mai putin rau) si apoi sa-l urmam pe acela. Viata devine complicata cand ni se cere sa imbinam doua (sau mai multe) notiuni. Un exemplu evident pentru mine este acesta: evanghelicii exceleaza fie in adevar, fie in dragoste, dar rar de tot ii vezi excelend in dragoste si adevar.

asta imi aduce in minte o situatie…

Nazarineanul mergea pe drum pe langa un lan de grane si ucenicii, jucausi, mai luau in palma cate un spic. La un moment dat unuia ii vine ideea sa fac ceva bun pentru ogorul pe care il aveau lanaga ei.

- Invatatorule, langa granele acestea sunt si alte plante. Hai sa facem ceva pentru propietarii pamantului acestuia. Hai sa-l ajutam sa curateasca lanul de toate plantele astea care sufoca granele.

- Da, zise altul; ne mai miscam si noi putin si lasam ceva bun dupa noi. Avem ceva activitate ca n-am mai facut un bine, vre-o minune ceva de doua zile. Ei se vor intreba cine a facut asta si se va duce vestea ca cei care il urmeaza pe Nazarineanul au facut asta. Ei?

- Wow! Si Tu o sa iesi bine din actiunea asta – concluziona altul, precum un consilier de publicitate.

Cei doispreceze erau precum niste masini gata sa porneasca in cursa.

Va zice Da, trebuie sa zica Da! – gandea altul.

Poate isi da sema ca-i pierdere de timp ce vor baietii astia si ne vom continua drumul spre urmatorul loc de poposire – ii trecu’ altuia prin minte.

…megeau mai departe sau intrau in lanul de grane…?

- Lasati-le pe amandoua sa creasca pana la seceris! a spus Nazarineanul.

Nu cumva Isus stia ceva despre tensiunea existenta si necesara pentru inaintare? Toti vrem sa inlocuim sau sa scoatem suferinta(oricum s-ar exemplifica aceasta) din viata noastra. Si refuzam sa vedem un scop in necaz, in limitare, in suferinta, in neajuns…

In Esquire am gasit de fapt materialul lui Shane Claiborne care puncteaza onest obstructionarea lui Dumnezeu pe care o realizam in “credinciosia” noastra.

Radical? Rebel? Indiferent?