saritura in-naltime

modele prin care biserica esueaza(1)

Unul din lucrurile pe care le-am acceptat, gandit si promovat mereu il constituie “forta grupului”, a comunitatii. In schimbul agatarii de o singura persoana/lider/predicator care are “cheia succesului”, varianta unei echipe care se imbina pentru a duce mai departe functional un mesaj, mi s-a parut mult mai biblica si mai reala. Nu spun asta in detrimentul leadershipului; dar leadershipul nu poate face totul.

Deseori se vede prin biserici lipsa interesului de a voluntaria in proiecte misionare/sociale. Omul din biserica gandeste cam asa “nu-i treaba mea”, ori “pai n-a vrut el sa fie pastor acum sa faca…” sau “l-am ales pastor, ii dam bani, acum sa faca el…” Si unii tac si inghit galusca asta.

Intr-un astfel de mediu asistam la erodarea unor familii apoi a unor relatii terminand totul in naufragiul personal si colectiv. De ce? Pentru ca biserica si-a insusit o metoda care nu e biblica.

Lantul intalnit de obicei este:

(Pastor/Preot) ~~~~~ lucrare ~~~~ (oamenii);

Pastorii/preotii sunt angajati sa faca ceva pentru biserica. Daca se mareste numarul de copii sau adolescenti sau bolnavi sau apar alte nevoi in biserica, tipic se pune problema: pe cine sa angajam sa faca asta? Este oare normal sa tot angajezi oameni pentru orice lucrare a bisericii? Nu cumva este subminat aici rolul darurilor spirituale si inlaturata ideea preotiei celor credinciosi?

Modul biblic gasit de exemplu in Efeseni 4:11-12: “chemati sa fie pastori, invatatori,  pentru a pregati oamenii lui Dumnezeu sa lucreze spre consolidarea trupului lui Christos” arata un alt model:

(Pastor/Preot) ~~~~ pregatesc/lucrare ~~~~~ (oamenii) ~~~~~ sa lucreze/lucrare;

Trebuie sa inlocuim “profesionalismul” unora, cu excelenta(data de daruri a) tuturor.

Leave a Reply