evanghelia pentru oameni ocupati / mix-media / terra media

sper sa fie seara regelui

ksVizionarea asta a fost pentru mine un alt exercitiu. N-am vrut sa stiu nimic despre actiunea filmului inainte de a-l vedea. M-am uitat doar la afis si nostalgia unor buze aproape de un microfon m-a impins sa vad despre ce e vorba. Dupa vizionare faceam bilantul: n-am pierdut 2 ore, am castigat idei, motive, exemple.

Primul lucru cu care am ramas: “The King’s Speech” prezinta o greu credibila prietenie intre tatal actualei Regine britanice (Elisabeta a II-a) si un aventurier actor/profesor de dictie australian, reliefand povestea unui handicap ce a fost acoperit/depasit/modelat cu succes.

Ducele de York, Albert, nu si-a planificat niciodata de a fi rege. Dupa moartea tatalui sau si dupa o pasagera domnie a fratelui sau, Albert se vede in pozitia de a fi omul numarul 1 al Angliei intr-o perioada nu tocmai placuta si dulce: inceptul celui de-al doilea razboi mondial. Viitorul George VI (Colin Firth) era un balbait notoriu, un slab vorbitor in public. Defectul sau la vorbire era asa de puternic incat il facea putin capabil sa comunice chiar cu copii sai. Tatal sau Regele George V (Michael Gambon) nu mai are rabdare cu eliminarea handicapului sau iar fratele sau, David (Guy Pearce), nu scapa aproape nici un prilej pentru a-l satiriza. Sotia sa, Queen Elizabeth (Helena Bonham Carter), cauta un terapeut care sa-l ajute pe sotul ei sa scape de suparatorul handicap. Asa ajunge la un ciudat profesor de dictie cu visuri de actor celebru, Lionel Logue (Geoffrey Rush) care are curajul de a-i aplica viitorului rege in tratament pe cat de neortodox, pe atat de eficient. Intereptarea lui Colin Firth este de exceptie, nici Geoffrey Rush, profesorul, nelasandu-se mai prejos. Helena Bonham Carter interepteaza cu forta, elegant si rafinat rolul sotiei lui George, Queen Elizabeth (cunoscuta dret Regina Mama). Pentru a va da seama cat de greu a fost personajul ei de portretizat sa ne aducem aminte de faptul ca Adolf Hitler o numea pe Queen Elizabeth cea mai periculoasa femeie din lume(in perioada razboiului) pentru ca reprezenta modelul spiritului britanic greu de infrant. Intrebata daca se teme pentru viata ei si a familiei ea a raspuns:“Copii vor pleca cand eu voi pleca; eu voi pleca atunci cand regele va pleca. Regele nu va pleca niciodata”

ks2Din cauza limbajului prea ofensator pelicula este este catalogata cu “R” nefiind recomandata minorilor. Scriptul este inteligent construit, dialogul este shprintzar pe alocuri.

Tom Hooper  isi respecta audienta; drama este imbinata cu umor avand atingerea uui penel si nu a unui ciocan. Regizorulare meritul de a fi foarte delicat, manierat, subtil in combinarea si promovarea cinematografiei britanice pe gustul marelui public. Un alt succes al sau il reprezinta seria HBO “John Adams”.

Pelicula este filmata cu umor, uneori negru, sarcastic, alteori natural, de situatie. Desi ar fi putut avea accentele unui film biografic, “The King’s Speech” prezinta dinamica unei relatii care trece de rigorile unei etichete regale aratand nu doar depasirea unor bariere sociale si a unor limite umane ci mai ales devotamentul de a fi disponibil si de-ati asuma rolul de motivator, conducator, de a incuraja un popor ce urma sa parcurga o perioada dificila.( englezii in al doilea razboi mondial)

Filmul cupleaza latura personala si istorica aducand pe ecran proabil una din cele mai bune dramatizari ale unui episod istoric aparent neinsemnat aducand in secolul 21 parfumul vremurilor interbelice.

In cuvantarea de final prezentata in film – perioada Craciunului – Regele George VI mentiona un fragment dintr-un poem: “I-am spus celui ce statea la poarta noului an: da-mi lumina pentru a pasi cu bine in necunsocut. El imi raspunse: Du-te in intuneric si tine-te de Mana lui Dumnezeu. Va fi mai bine decat sa ai lumina si mult mai in siguranta decat daca ai cunoaste drumul”

Astazi la Oscar Awards sper sa fie seara Regelui.

Altfel, datorita “agendelor ascunse” e de asteptat ca “The Kids Are All Right” si “The Social Network” sa ia ceva premii. M-ar bucura un succes care sa rasplateasca si “127 Hours” sau “True Grit”.

Biserica trebuie sa-si faca auzit glasul; si asta nu doar prin vorbe. Biserica trebuie sa faca auzit mesajul lui Christos, tare si raspicat. Prea multe balbaieli, impiedicari, frustrari si retrageri. Biserica a fost pusa de Christos intr-o pozitie in care trebuie sa-L onoreze pe El, nu sa se perie si slefuiasca pe ea. Vorbeste! Lumineaza! Sareaza!

Leave a Reply