mix-media / saritura in-naltime / terra media

Transfixus sed non mortuus

…cat respiram e inca speranta, spuneau latinii(unii…)

Dar ce sa faci cand party-ul se termina la 27 de ani? E trist sa vezi cum viciul sugruma darul; este frustrant sa vezi cum talentul arde, inflacareaza si cum adictia consuma toate resursele.

Janis Joplin, Kurt Cobain, Jimi Hendrix , Amy Winehouse…toti au teminat viata asta la 27 de ani neintelegand prea mult din ea.

Zbuciumul acesta ce-ti orchestreaza muzica vietii nu e calmat de apaluze, de faima, prin aprecierile temporare ale media si nici macar de centrele de reabilitate in care te poti duce daca vrei. E altceva ce poate sa-ti redirectioneze cursul vietii, ceva ce ti se pare neimportant si neesential. Ceva ce se alfa chiar in radacinile ei evreiesti. Janis, mama ei probabil inca o mai asteapta acasa sa o inveleasca intr-o patura calda; un cufar rece e cel ce o detine acum.

Media o portretiza ca un suflet torturat, laudandu-i nebunia, cosmetizandu-i indecenta si indulcind voluptos trivialitatea. Omenirea s-a obisnuit sa respire prin electrosocuri si Winehouse a fost doar unul din factorii excitanti in aceasta cultura a scanteilor. Blake Fielder-Civic, sotul ei, (si el dependent de droguri) spunea unui ziarist in timpul in care era incarcerat: “in fiecare zi ma astept sa-l vad pe capelanul inchisorii si sa-mi spuna ca Amy a murit din cauza unei supradoze…”

In rebeliunea asta generala crestinii obisnuiesc sa-si puna mana la ochi sau sa-si astupe urechile si sa intoarca spatele considerand ca au de-a face cu un alt exemplu al unei stapaniri demonice ce exemplifica fidel departarea omului de Dumnezeu. Identificam demonii din altii si din jurul altora mai abitir decat ii vedem pe cei din jurul nostru sau si mai rau pe cei din noi. Identificarea nu inseamna insa eliberare; una din ironiile crestinismului nostru defazat este ca avem capacitatea de a intelege ce trebuie facut, dar nu avem puterea de a face.

Cine are timp sa asculte/identifice tipatul, durerea, strigatul dupa ajutor pe care Amy il afisa dincolo de aparitiile ei controversate?  Aproape nimeni…Noi vedeam zambet si credeam ca-i fericire; vedeam dezmat si credeam ca-i dreptul ei sa face ce vrea cu viata ei. Priveam la premii si gandeam ca a ajuns cineva…s-acum ajungem sa periem amintiri pentru ca numai exista nici un viitor.

A fost ajutata de cei care nu o iubeau – dar aveau ceva mila cat timp avea bani in cont –  iar cine ar fi trebuit sa o ajute  i-a intors spatele pe motiv ca nu-i usa de biserica lor.

“…lumea si pofta ei trece…”

Ioane ai dreptate…

Leave a Reply