saritura in-naltime

in miros de maslina zdrobita

Cand ai fost ultima data sa te plimbi intr-o gradina? Vei spune ca inca nu a venit vremea buna pentru asa ceva. Pe aici prin Vancouver-ul canadian avem cateva locuri celebre: Butchart Garden, Van Dusen, Chinese, Queen Elisabeth, Stanley Botanical, Nitobe Memorial  – UBC. Asortand intrebarea initiala la substanta religioasa a inceputului de April da-mi voie sa o refolmulez: “Cand ai fost ultima data in Gradina Ghetsimani?”

Da, gradina aceea ciudata in care mirosea a maslini zdrobit – Gethsemane insemana ‘masline zdrobite.’ Si apropo de asta stii la ce sunt folosite maslinele zdrobite? Au cel putin trei functii: sa vindece, sa lumineze si sa hraneasca.

In textul prezentat de Evanghelistul Marcu (14, 32-42) Isus Christos s-a dus cu niste prieteni – le spune numele – Ioan, Petru, Iacov  – si le-a zis: “sufletul meu este cuprins de o intristare de moarte; stati aici si vegheati impreuna cu mine” Si a mers putin mai departe si s-a aruncat cu fata la Pamant incepand sa se roage; fiind mai departe ucenicii nu auzeau tot. Spre ei razbate prima expresie: “Tata departeaza paharul acesta de la mine”.

Tare nelamuriti fusesera cand il vazusera anul aceala pe Isus neindeplinind tot ritualul de Paste. Al patrulea pahar nu fusese baut. Si acum il auzeau vorbind despre un pahar…rugandu-se despre un pahar…

“Dar faca-se nu voia mea ci voia Ta…”

Crucea era iminenta. Ii sosise ceasul. Suferinta avea sa se abata cu cea mai mare intensitate asupra Fiului lui Dumnezeu. In realtia sa unica cu Tatal din ceruri el isi-ncepe rugaciunea cu “Abba, Tata”!

Un strigat de ajutor in circumstante oribile. El isi cheama Tatal aratand cat de apropiata este relatia lor. Este strigatul pe care putem sa-l avem si noi datorita locuiri Duhului Sfant in noi. (Galatians 4:6). Cei care nu sunt fii, fara Duhul Sfant, striga in van. Ei nu se bucura de o relatie apropiata cu Tatal Suveran. Dupa cum tatal pamantesc are inima si urechea indrepatata spre strigatul copilului Sau la fel si Tatal Ceresc asculta nevoia copiilor Sai.

Fiul Ceresc recunoaste apoi puterea absoluta a Tatalui Sau;“…toate lucrurile sunt cu putinta Tie…“Chiar atunci cand Mana Tatalui apasa peste noi si simtim greutatea suferintei este folostor sa privim la Cel Atotputernic. Niciodata caracterul lui Dumnezeu nu apare atat de clar decat atunci cand treci prin valea umbrelor si a tanguirii. Niciodata nu te relationezi mai mult la puterea Sa decat atunci cand simti ca tu nu mai poti nimic… ca esti zdrobit. Atunci esti apropiat Celui atotputernic.

Mana Tatalui apasa greu si circumstantele sunt dificile. Daca consideram ca Dumnezeul nostru e vrednic de incredere, atunci trebuie sa-I acordam ascultare. Imbratisam Adevarul ca uneori greutatea sufleteasca nu se departeaza de la noi pana nu formeaza o greuatate de slava. Ascultarea, supunerea nu este un lucru natural; este de substanta supranatural.

Fiecare avem Ghetsimani-ul nostru. Pentru a-l intelge, pentru a-l accepta si mai ales pentru a fi folosit din el trebuie sa privim la Cel care a fost primul in Ghetsimani inainte de a merge la cruce.

Isus era acum in Ghetsimani diferit; avea nevoie de un timp de rugaciune. N-avea pacate de marturisit, nu caderi de spovedit, nici necredinta de inlaturat sau dusmanie de biruit. Poate ne gandim ca rugaciunile Domnului Isus au fost mereu momente de liniste si adorare, meditatii pasnice, cantece linistite de pian, ciripit de pasarele, etc. Nu, ele au fost precum confrutari de razboi. Omul durerii era indurerat nu pentru El ci pentru mine si tine.

In Ghetsimani intelegem ca e greu sa gasesti oameni care sa stea langa tine in timp de pregatire, de sustinere, de suport, de ajutor.

Cand experimentam perioade cu durere si suferinta, Cuvantul lui Dumnezeu ni-l prezinta pe Isus in Ghetsimani. Lumina pe care o vedem in noaptea cea mai intunecata ne ajuta sa intelegem ca nu este nimic in zadar, orice suferinta are rostul si locul ei. Cupa pe care El nu vrea sa o bea este plina de pacatele pe care el nu le-a comis. Atat de mizerabil e pacatul uman incat Dumnezeu nu vrea sa-l accepte. Si Isus in Ghetsimani merge singur mai departe. Pacatul ca apa…pacatul e un mediu fluid ce umple tot si se solidifica. Cupa aceasta avea sa-I aduca temporar despartire de Dumenzeu.

Rugaciunea lui nu a fost despre sacrificiu; s-a terminat intr-un sacrificiu, a fost implinita intr-un sacrificiu.

1.Ghetsimani nu este un loc in care NU se raspunde la rugaciuni dupa cum vrei. Dumnezeu stie ce simti, intelege ce vrei dar are alt plan mai bun in inima Sa pentru tine.

2. Ghetsimani este locul in care cei apropiati nu te pot ajuta. Ei se pot ruga pentru si cu tine pentru o vreme dar dupa aceea esti singur. Mergi mai departe singur.

3. Ghetsimani este locul in care simti greutatea Voiei lui Dumnezeu. Profetii Vechiului Testament simteau greutatea Cuvantului de la Dumnezeu. Luca ni-l portretizeaza pe Isus avand o sudoare precum niste picaturi mari de sange. (Luca 22:44).

Cu miros de maslina zdrobita in gradina Getsimani gasesti lumina, vindecare, hrana. Nu ocoli aceasta gradina.

Leave a Reply