centura de siguranta / homo ludens / saritura in-naltime / shui

sunt un luzar cu 40-4-40

and the biggest looser is…me.

Acum ca s-a oficializat in toata multi-nationala companie in care lucrez pot sa spun cate ceva si p’aici. De fapt totul se stia de saptamana trecuta.

Povestea a inceput demult pe vremea cand avem mai mult timp sa ma uit in oglinda dar a fost acutizata in Decembrie 2011. In sezonul cadourilor am primit de la al meu baiat  – intre altele –  mai multe piese de imbracaminte. Era pentru prima oara cand el imi facea un cadou asa de substantial. M-a surprins, bucurat si coplesit gestul sau. Pe unul din tricouri scria: “Lazy but talented”. Am zambit cu totii privindu-l si cel mai tare s-au amuzat dupa ce l-am probat. Era oarecum stramt. Din toata amuzanta situatie si printre hohotele lor de ras a razbatut spre mine si un alt fel mesaj; realizam cum il vede un baiat de 18 ani pe tatal sau de 40 de ani. Si daca asa arat la ‘40 cum o sa fiu mai tarziu, neicusorule?”

Ai mei adolescenti ma mai “piscasera” voalat si cu o alta observatie in genul “Dad is too busy to save the world than to take care of himself” / “tati e prea ocupat sa salveze lumea si n-are timp de el”. Am inghitit si le-am dat din nou dreptate.

Sindromul “Superman” – cu sau fara mantia rosie – viziteaza sezonier barbatul (altii n-au probleme la capitolul acesta dar nu-i condamn sau nu cred ca sunt mai fetitze). Cum am fost  – vorba lui Cosasu  – mai mereu “un extremist de centru” am considerat ca o echilibrare a vietii, o balansare si o redistribuire a lucrurilor aflate in cele doua cutii “ce trebuie facut” si “ce sa nu fie lasat nefacut” e necesara. Cum orice proiect de program trebuie sa aibe o deviza am gandit ca “40-4-40” (adica 40 de pounds pentru 40 de ani) poate fi o sintagma buna pentru perioada urmatoare. Perioada ce n-am inclus-o dar nici nu am dezis-o de segmentul hotararilor de An Nou. Am lasat-o sa pluteasca p’acolo…

Dupa Anul Nou, mai in gluma mai in serios, unii colegi s-au animat cu ideea de a porni o varianta interna in companie a reality show-ului “The Biggest Looser”. Mie mi-a sunat bine propunerea si am intrat in joc. Canadienii au lansat conceptul “activitatea trebuie educata” si asa a rezultat spre toata lumea conceptul “educatie fizica”.

Acum, practic nu s-a intamplat nimic senzational. Nu medicamente speciale nu tratamente, sauna si nicidecum liposuctie (cum sugereau unele colege…care si aveau de unde – dar nu mai zic nimic ca abia ce-am absolvit cursul de “collective harassment”)

Dincolo de aplaudatele felicitari culese in ultimele zile toti m-au intrebat: “Care ti-e secretul?”, “Cum ai reusit?”

Cum ziceam nimic senzational; doar mi-am facut ceva curatenie si am pus mai multa disciplina in anumite compartimente ale vietii. Excelenta ar trebuie sa fie o normalitatea unui drum si nu doar o sclipire de moment.

Am folosit resorturile  ambitiei/vointei dar am fost constient de faptul ca pot cadea in ridicol; am facut surf pe valul entuziasmului fara a ma lasa lasa bagat la fund de curentul fanatismului propriu.

A fost o provocare de ordin personal sa vad daca mai pot face ceva la 40 de ani. Si s-a intamplat…

Respir acum un sentiment de eliberare, de biruinta asupra unor metehne ale comoditatii ce ma infasurasera si colcaiau in jurul oricarei intentii bune.

De exemplu: acum faptul ca ploua  tare si des nu ma deranjeaza si pot sa imi pun cartile in urechi si sa continui sa aleg. Muzica? A fost recomandata de David iar pentru cei care vrei sa stiti tot felul de “secrete” va pot da e-mailul sau (face si copilu’ un ban cinstit…)

Plus e ciudata senzatia asta…sa te strige toti “looser” si de fapt tu sa fii castigatorul.

Crestinii par asa mereu pentru ca au in fata lor Unul care a pierdut pentru a castiga. Deh, filosofie simpla aplicata intr-o matrice fitness.

Stiam de anul trecut de programul demarat de Rick Warren si biserica lui despre o cura de slabit la nivelul comunitatii. “Daniel Plan” a depasit Saddelback Church – era normal sa se intample asa la ce masinarie de marketing au acolo. In mare ideea lor e cam aceiasi cu accente spre cumpatare si  echilibrare a vietii si cu deosebirea ca ei mai fac si bani din asta si mai castiga si ceva membri.

Ce biserica vrea un pastor slab? Ceva saptamani in urma Rick Warren era laudat si para-aplaudat in media ca a slabit intr-un an de zile 60 de pounds. Nu ma compar cu el – nu-s asa de multipurpose – dar am slabit 45 de pounds in 3 luni. El a slabit fiind pe parte usoara a dietei; e mult mai usor sa cobori in greutate de la aproximativ 300 de pounds la 235-240 pounds. Cel mai greu dai jos dupa 230. Acolo se cere efort, concentrare, ambitie, statornicie, determinare.

In fine. Acum colegii, prietenii, striga dupa mine “big looser skinny guy”. Competitia in companie a fost interesanta la baieti; un irlandez si “sefu’ al’ mare” fiind cei pe care i-am intrecut pe “ultima suta de metri” folosind o metoda mai veche: joc de glezne, “play dead” si marchezi in ultimul minut. “Sunt roman; daca tu poti sa o faci, eu pot mai bine decat tine” – mi-a venit sa le spun de la inceput  si asta fara a fi incubat intr-un miasma patriotarda dar mi-am zis sa le arat si or pricepe ei. De fapt le mai aratasem si in alte kestii dar degeaba. Oricum nu ei erau pentru mine competitorii. Am luptat cu mine si m-am invins pe aici pe ‘colo…

Echilibrarea aceasta este importanta si in relatia cu adolescentii mei; au vazut ca tatal lor e “talented” – stiau si au declarat-o – si nu e chiar asa de “lazy” mergand intr-un ritm accelerat directia echilibrarii compartimentelor vietii. Ceea ce le doresc si lor a deprinde inca de pe acum.

Deocamdata am cu 45 de pounds mai putin decat in Ianuarie 2012. Si continui pentru ca nu urmez o dieta eu reconfigurez un stil de viata.

PS

Pentru unii textul acesta va fi o bavarda nesarata; si ce daca…vorba lui Churchill: “History will be kind to me for I intend to write it.”

6 Comments

  1. BRAVO!CARE E SECRETUL? AVEM NEVOIE DE EL TOTI!CARE ESTILUL DE VIATA CONTINUTUL ACESTUI STIL?
    MULTUMIM
    TOTI GRASII SAU OBEZII SAU SUPRA PONDERAALII !

  2. Felicitari din toata inima! Reusita ta i-a ambitionat si pe unii din enoriasii tai :)
    Multumim pentru exemplul bun pe care ni-l dai, (nu numai in acest domeniu)!

  3. Dupa cum spuneam, nu-i mare secret. Fiecare se cunoaste pe sine, ce-i foloseste si ce nu. Mai multa disciplinare in a renunta la ce nu foloseste. Cam asta-i tot…

  4. Coca dupa cum spui: sa nu fie ambitie doar dupa cele pamantesti, ca astea dureaza putin. E bine sa fim in aceaisi echipa si sa ne ajutam unii pe altii ca cele bune sa se adune…
    Sa ne pregatim sa urcam pantele abupte.

Leave a Reply