saritura in-naltime

atitudinea fata de schimbare si schimbarea de altitudine

Cativa colegi s-au mirat cum niste litere pe o carpa mi-au adus atata motivatie iar unii prieteni au admirat determinarea (altii…)

Reusita asta mi-a adus din nou in fata subiectul schimbarii printr-o serie de intrebari. Ce ne schimba sau nu ne schimba? Ce motiveaza schimbarea? Ce ma pune in miscare? Constituie raul o mai mare doza de motivare decat binele?

Mi-am adus aminte si de artimetica neschimbarii:  incertitudine x lipsa de putere = anxietate (blocaj).

Noi oamenii suntem fortati sa ne schimbam sau alegem sa ne schimbam. Nici una din cele doua situatii nu e foarte atragatoare.

Cand esti fortat asa schimbi e foarte dureros. Iti pierzi locul

de munca sau cineva moare ori afli ca celulele canceroase s-au raspandit incontrolabil. E o pierdere cumva ce declanseaza un mecanism al schimbarii. Esti transpus intr-o situatie neasteptata ce solicita un raspuns radical sau imediat.

Schimbare in forta aduce uneori o forta a schimbarii care nauceste. Nu e nimic planificat nu ai timpi pentru etapele ce urmeaza. Nimic calculat si rezistenta la schimbare devine factorul perturbator. Nu-i deloc ceva de invidiat  si de aceea nu trebuie sa astepti pana cand situatia e atat de rea inca sa trebuiasca sa o schimbi.

Atunci cand alegi schimbare procesul este unul relativ “dulce”. Nu esti doar constient de schimbare dar si intrezaresti unele trepte pe care trebuie sa le urci sau cobori. Vei avea parte de surpize dar  ai si ceva timpi calculati. Te deplasezi mai usor dintr-o zona de comfort intr-o parte in care mergi cu ochii inchisi, prin credinta.

E preferabil sa alegi schimbarea decat sa fi aruncat in schimbare de un eveniment.

Pe de alta parte de alegi sa mergi pe drumul schimbarii dar nu-ti calcula foarte mult pasii pentru ca vei fi coplesit de unele estimari si incarcatura acestora te va demotiva.

Durerea este un factor important in procesul schimbarii. Toti avem durerile noastre iar sansa de a scapa de ele (de fapt noi schimbam/inlocuim durerile cu altele) furnizeaza ceva energie de consumat in emotii.

Atunci cand alegi schimbarea poti avea sansa unui timp de revaluare in care inveti din nou sa te privesti in perspectiva valorii si durabilitatii, a vesniciei si a viitorului; sa vezi ce e de folos si ce nu merita sa porti in bagajul tau zilnic. Orice reflectie asupra vietii si incaraturii pe care o porti (fizica si/sau sufleteasca) e benefica. Niciodata nu e prea tarziu sa te schimbi.

Mai bine sa mori schimband decat sa te afli in fata unui final implacabil cu regretul ca n-ai incrcat nimic altceva.

Schimbarea are cu ea o doza de sporire a gradelor de libertate. “Acela ce merge pana la capatul gandurilor sale e liber cu adevarat” – spunea Leon Blum.

Si daca nu stii de unde sa incepi, analizarea frustarilor si emotiilor negative din viata poate fi un punct de inceput intr-un proces de schimbare.

Leave a Reply