Biserica de care e nevoie / leadership / saritura in-naltime

e bine sa critici public alte biserici?

Atunci cand am timp merg in alte biserici si asist la serviciile lor – incurajez pe oricine din conducerea bisericilor sa aibe astfel de experiente. Da, merg asa de buna voie fara un motiv special si nicidecum invitandu-ma sa am vre-un mesaj/descoperire/rugaciune/studiu ori alta exprimare vocal-pastoreasca. Merg acolo pentru a asculta si simti pulsul comunitatii. Pentru a vedea cum mai sunt “sfintii din alte cete de calatori spre Cer”. Uneori oamenii ma recunosc si ma saluta, invita mai “in fata” etc. Alteori scap…si e mai bine. Nu vreau sa uit ca mama m-a nascut om si nu lider bisericesc. Asa ca vreau sa-mi traiesc umanitatea si nu pozitia. Sunt obisnuit sa aud mai mult decat sa ma fac auzit. De acolo de pe banca/scaun se simte cel mai bine atmosfera reala si nu din fata de pe piedestal/amvon.

In astfel de contexte ma traverseaza o tristete cand aud uneori exprimari de la amvon in genul: “la noi se face asa…nu ca in alte biserici…”

Si tirada continua apoi in termeni comparativi greutatea de “lauda scripturala” fiind bineinteles pe ceea ce se infaptuieste si practica local, in acea comunitate.

Stiu, inteleg ca printr-o astfel de tehnica se doreste consolidarea unei pozitii de putere, de influenta, de frica.

Uneori dupa astfel de exprimari cateva capete se intorc spre zona in care sunt si ma privesc; unii cu rusine/umilinta, altii in genul “ai auzit ba…”

“La noi se canta asa si nu…’

La noi se roaga asa si nu…

La noi se vorbeste asa si nu…

La noi se vine imbracat asa si nu…

La noi femeile sunt asa si nu…

La noi copii…

La noi…

La…”

Odata cineva chiar m-a abordat direct ca sa vada daca am priceput. I-am spus doar ca “daca nu-i raspund nu inseamna ca nu exista un raspuns…”

E oare bine sa critici public alte biserici – mai ales daca mentionarile sunt despre o zona neclara a manierelor de manifesare?