saritura in-naltime

a motiva inseamna a conduce nu a impinge

Intr-o lume perfecta n-ar fi nevoie de incurjare, de motivare. Intr-o lume aproape perfecta motivatiile si incurajarile ar fi ceva precum o supa fiarta la foc mic, inceata, lent-relationala. Dar cum lumea nu e prefecta in fiecare zi cautam sau avem de oferit movitatii pentru sustinerea unei activitati motrice la nivelul emotional, nevoile multiple si sarcinile diverse imprimand un descurajant sens al urgentului.

Exista o presiune a urgentului, a lucrurilor multe ce trebuiesc facute si a timpului limtat pentru acoperirea lor. Apostolul Pavel a simtit aceasta presiune cand se afla in fata linei personale de finish. Stia ca nu mai avea mult si vroia sa se asigure ca cel care era in urma lui va face ce trebuie. Pavel a fost un motivator, un incurajator, cand i-a scris lui Timotei:

Te rog solemn inaintea lui Dumnezeu si a lui Cristos Isus, Care urmeaza sa judece viii si mortii, si avand in vedere aratarea Lui si Imparatia Lui: predica Cuvantul; fii pregatit la timp potrivit sau nepotrivit; mustra, corecteaza, incurajeaza cu toata rabdarea si invatatura! Caci va veni vremea cand oamenii nu vor mai suporta inva?atura sanatoasa, ci isi vor ingramadi inva?atori dupa poftele lor, ca sa auda doar lucruri ce le gadila urechile. Isi vor intoarce urechea de la adevar si se vor duce dupa mituri. Insa tu fii treaz in toate lucrurile, indura suferintele, fa lucrarea unui evanghelist, implineste-ti bine slujba! Caci eu sunt gata sa fiu turnat ca o jertfa de bautura, si timpul plecarii mele este aproape. M-am luptat lupta cea buna, mi-am sfarsit alergarea, am pazit credinta. De acum ma asteapta cununa dreptatii, pe care mi-o va da Domnul, Judecatorul cel Drept, in ziua aceea, si nu numai mie, ci tuturor celor care vor fi iubit aratarea Lui.”(2 Timotei 4)

Acest pasaj este un bun discurs motivational. In structura sa vedem cum apostolul ridica in primul stacheta foarte sus, mareste nivelul de reusita si forteaza depasirea unui nivel prin prezentarea momentului.

Daca vrei ca cineva sa intreprinda ceva da-i de inteles ca nu e vorba despre a face tu ceva in locul sau; si apoi ca nu este doar despre el. Pavel il mobilizeaza pe Timotei prezentandu-i perspectiva prezentei lui Dumnezeu, a Imparatiei Celui ce judeca si a aparitiei lui Christos Isus.

Nu era despre cat de mare a fost Pavel sau cat de mare o sa devina Timotei. Era despre cat de mare este Dumnezeu si cat de important este rolul lui Timotei promovarea unei dimensiuni corecte a Divinitatii, a prezentarii maretiei gloriei lui Dumnezeu. Cand vrei sa motivezi oamenii si esti pe ultima suta de metri a respiratiei ofera-le o perspectiva epica, situeaza-i in fata unui lucru maret ce trebuie indeplinit si accentueaza pozitia cheie pe care o au in aceasta desfasurare.

Motivarea cuiva devine ineficienta daca mesajul nu este transmis clar. Uneori nu poti repeta frazele sau reformula propozitiile. Nu exista luxul unui timp de folosire a dictionarului de aceea mesajul trebuie rostit cat se poate de precis:

“predica Cuvantul; fii pregatit la timp potrivit sau nepotrivit; mustra, corecteaza, incurajeaza cu toata rabdarea si invatatura!“

Cand ai destul timp iti poti permite huzurul unei perioade autodidactice in care incerci diferite metode si prelucrezi pe cea care ti se potriveste. Cand ai urgenta stingerii unui incendiu sau izolarii focului, folosesti  instructiuni scurte si cuvinte simple, precise.

Un lider stie ce e urgent. Nu poti spune ca totul este urgent. Atunci declansezi haosul, deruta. Daca unei persoane ii sugerezi ca in acelsi timp trebuiesc facute mai multe lucruri ai mari sanse sa nu ai nimic facut cum trebuie. Pavel stie ca fereastra deschisa pentru promovarea adevarului nu e deshisa pentru totdeauna. Si in plus nu va fi nimeni care sa o tina deshisa. Pericolul si nevoia convietuiesc in aceiasi paradigma temporala.

Un lider trebuie sa stie sa foloseasca simboluri, imagini, iconuri sau expresii scrute. Pavel exprima catre tanarul sau companion:

“tu fii treaz in toate lucrurile, indura suferintele, fa lucrarea unui evanghelist, implineste-ti bine slujba!”

Acum nu mai era loc pentru analizarea jocului adversarului si gandirea strategiei. Perioada de antrenament trecuse. Acum era momentul sa intri in joc si sa performezi. Urgenta nu presupune lipsa pregatirii. Nu poti sa te hazardezi sa trimiti inainte oameni complet nepregatiti, neechipati. Nu poti sa-l lasi pe un nou-nascut sa administreze o maternitate. Dar nici nu poti sa-i pregatesti incontinuu considerand ca inca nu e timpul lor de actiune.

Pavel era focalizat pe ocazia/oportunitatea prezenta si promisiunea(inclusa) viitoare. Niciodata nu a scapat din vedere ceea ce urmeaza, iar promisiunea parea acum mai reala ca nicicand. Tot ceea ce a facut pana atunci era cu scopul de a se intalni cu Acela pe care l-a slujit.

In motivatia sa liderul e bine sa includa mereu ”de ce-ul” din spatele viziunii. O viziune ce nu are o promisiune incorporata este slaba, lipsita de putere. Oamenii au nevoie de motivatii pentru ca ei uita ceea ce conteaza, scapa din vedere de ce sa faca anumite lucruri.

E treaba liderului sa reaminteasca mereu “de ce”; si pentru fiecare membru al echipei indeplinirea “de ce-ului” poate fi diferita.

Pavel da mai departe motivatia sa; aceasta era prezenta in el pasiunea ei il consuma. Apostolul isi da seama ca e timpul pentru a o pasa mai departe, pentru a fi traita cu aceaisi intensitate. A motiva inseamna a conduce nu a impinge.

Leave a Reply