saritura in-naltime

or fi homosexuali pe alte planete?

pe cat de prosteasca pare pe atat de legitima e o astfel de intrebare; caci nimic desuet nu mai trebuie a ne mira…

Frenezia de a inalta aceasta grupare ce se identifica pe baza preferintei sexuale nu mai suprinde si ce este mai rau nu mai ingrijoraza pe nimeni. Disproportia intre procentul prezentei in media si numarul real de apartinatori nu este luata in discutie. Faptul ca se acorda o atentie prea mare unui segment atat de mic de planetari, ar fi normal sa ridice intrebari oricarui om echilibrat. Dar…

Fiind in vacanta si implinind salutul localnicilor (“hang loose”) am intrat intr-un cinema si m-am uitat la “The Avengers”. N-am primit decat ceea ce m-am asteptat. Surpriza a fost dupa ce am iesit de acolo afland de faptul ca una din companiile realizatoare va pune intr-una din benzile lor desenate un personaj “gay”. Stirea este acum reluata si promovata pe marile filiere ale informatiei.

Era si normal, nu? Ei trebuie sa fie prezenti peste tot pentru a creea impresia ca sunt multi rau. In timpul ultimei campanii electorale presedintele ROmanilor i-a inmultit tare de tot in tarisoara aiba carpato-danubiano-pontica (si-a cerut scuze dupa aia fiind corectat de un preot) dar inducerea in eroare(vrajeala) are dimensiuni globale. Se vorbeste pe la colturi de aproape 25% din populatia SUA. Hai sa fim seriosi; nu m-ar surprinde numarul ceea ce ma mira este faptul ca toti si-au dat seama abia acum. Real, numarul este estimat intre 2-3 pocente. Avem categorii sociale sau grupuri de oameni cu o prezenta mult mai mare la nivelul umanitatii  care nu primesc aceiasi atentia in media. Pai asta e democratie? Pai asta e egalitate?

Oricum s-ar numara (si ca-n timpul lui Caragiale “cu doau la Primarie, doua la Prefectura…”) rata homosexualtiati este mult mai mica decat  presenta in atentia opiniei publice.

Media face regulile si nu-i pasa de obiectivitate. Astazi ala care tzipa mai tare, cine se da cu capul de toti peretii si cu fundul de orice vrea, cine face mai mult galagie si mizerie, am ajuns sa-l punem drept reper cultural, prag de emancipare, il alegem in pozitie de conducere, azi ii acordam atentie si valoare in vreme ce in secolele trecute il internam in locuri de tratament. Dar nu poti lasa trecutul istoric sa normalizeze/valideze prezentul…

Orice incercare de a chestiona situatia este preceputa drept un atac. Nu-mi propun si nici nu cred ca e bine sa atac pe cineva care se considera parte a unei comunitati diferite. In virtutea egalitatii dreptului la exprimare incerc doar un exercitiu de ratiune la ceea ce se observa in jurul acestei probleme neincluznad toate materialele vaste ce sunt stranse in acest subiect.

Cred ca obiectivitatea trebuie sa primeze in fata oricarei situatii. De exemplu in privinta crestinismului; sunt multi observatori interni, credibili ce analizeaza percutant si obiectiv metehnele insailate in fibra crestinismului, expunand ceea ce nu e corect, bun, biblic. Ar trebui acestia linsati? Fundamentalistii(unii) cam asa ar vrea, dar nu ar fi corect. Plecand de la un astfel de exemplu nu inteleg de ce o incercare de a analiza alte fenomene sociale poate fi perceputa drept intoleranta sau rasism.

E poate obositor sa reiau ceea ce s-a tot afirmat: media si industria divertismentului sunt formatoarele de opinie (si in privinta acestui subject). Este un intreg scenariu ce se scrie din mers in care avantajele sunt acordate masiv doar unei singure parti. Insusi vicepresedintele american a confirmatat asta mentionand ca un spectacol de televiziune a facut pentru miscarea homosexuala mai mult decat au reusit politicienii.

Richard Grenell, unul  din fostii consilieri ai lui Romney, a comentat iesirea sa din compania prezidentiala ca ceva neimpus de nimeni; si-a dat seama ca nu era locul lui acolo. Cand a venit vorba de atacuri, a declarat ca a fost atacat din ambele parti; cei din partea democrata priveau la republicanul din el dar se bucurau ca-i homosexual si cei din partea republicana  nu prea inghiteau faptul ca are alta preferinta sexuala dar treceau cu vederea prin faptul ca e republican. Richard Grenell  a concluzionat spunand ca democratii au fost cei mai acizi cu privire la persoana sa – dovada ca politica(imorala de ea) bate preferinta sexuala.

Sunt multe neconcordantele intre prezenta demografica a minoritatii sexuale si avatajele detinute/primite. Modul in care se incearca repozitionarea sexualitatii umane si intelegerea casatoriei sunt doar doua puncte ale obsesiilor prezente ale acestei comunitati.

Intr-o societate pluralista diferentele trebuiesc respectate prin promovarea limitelor. A fi un om responsabil inseamna si a avea in atentie tot ce e e mai bun pentru societatea umana pentru ca ea sa propaseasca, sa se dezvolte normal, natural, organic si nu artificial. Concluziile vor aduce intotdeuna niste limitari pentru ca pana la urma granitele definesc norma de civilizatie pe ce o avem. E dezgustator sa-i vezi pe oameni ca urineaza in public sau isi fac nevoile fiziologice in locuri centrale. Daca il vezi pe unul ca procedeaza asa, el se crede ca-i smecher iar noi ceilalti credem ca-i nesimtit. El poate sa tipe despre drepturile omului, noi ii aram obrazul si plecam dezgustati. Intr-o societate civilizata exista spatii si locuri special amenajate pentru aceste nevoi fiziologice. Folosirea acestora vine in urma acceptarii unei reguli, a unor limite.

Nimeni nu ar trebui sa conteste faptul ca libertatea absoluta pentru orice individ va duce spre extinctia umanitatii. Si aici ajungem din nou la niste limite si cine le stabileste. In vremea de acum se pare ca media. Ceea ce oamenii accepta si valideaza este condus si instrumentat de media.

Inteleg limitarea si constrangerea pe care o simt toti cei ce prefera relatii altfel decat cele heterosexuale. Ei vor sa-si traiasca dorinta lipsiti de limite sau cel putin in acelasi limite ca si heterosexualii.

Vocea minoritatii sexuale nu trebuie sa fie singura permisa sa se exprime acum in media si nici pe departe singura credibila. Orice incercare de a spune altceva este rastalmacit si luat in derizoriu. Daca iesi pentru o vreme din spatiul oricaror convingeri religioase si norme morale si incerci sa asculti agrumentele promovate de cei cu alte preferinte sexuale vei vedea ca oricat de “eliberata”, libertina ti-ar fi mintea, tot sunt lucruri care nu se potrivesc, care sunt greu de validat.

In acelasi timp sunt de acord ca marea majoritate tinde sa fie un judecator mult mai aspru al unei minoritati sexuale decat in a-si condamna pacatele proprii. Ar fi utila o apreceire onesta a propriilor probleme.

A privi homosexualitatea ca o conditie nealterabila – precum rasa ori genul – aduce in discutie factori ce nu valideaza o astfel de presupozitie. Da, putem accepta pe baza unei presiuni emotionale starnite de vre-un film, carte, ori intamplare izolata –  putem intelge cazul, abuzul sau nefericirea vre-unei fiinte umane – putem avea o validare afectiva dar rational sunt multe neconcordante.

Homosexualitatea poate fi definita si inteleasa cel mai bine in contextul alegerii, al preferintei personale. Varianta aceasta este acceptata onest de unii dinte ei iar altii(cei mai multi) o resping agitati.  Acceptarea nu mai lasa loc la drepturi si avantaje.

Daca rezolvarea/raspunsul la intrebarile etice despre expresii ale sexualitatii umane vine prin prizma alegerii personale atunci aceasta pozitie ca un factor primar in analiza.

Argumentele despre o eventuala predispozitie genetica (care nu au fost confirmate, dimpotriva…) nu ajuta deloc o discutie despre ce e rau si bine pentru soceitatea umana.

Din punct de vedere pshiologic(pshihologia este o pseudo-stiinta, nu?), inclinatia unor oameni spre un anumit comportament sau impuls de moment nu poate fi folosita pentru definirea personalitatii ori justificarea preferintelor. La nivelul pur rational – logic – o societate ce intentioneaza sa condamne anumite forme  de comportament sexual ca fiind ilegale  trebuie sa trateze sexualitatea intr-un context al alegerii si nu al predeterminarii. Nu esti bun sau rau datorita conditiei tale prederminate; esti bun sau rau pentru ca ai ales sa faci ce e bine sau ce e rau.

Orice act de adulter este un act de alegere si nu este prederminat genetic. Orice motivatie ar exista in spatele acestei manifestari (disfunctionalitate familiala, abuz, etc.) si oricata compasiune am avea fata de situatia ce a generat un astfel de act, tot nu ar valida moral o astfel de alegere.

Intrebarea “Care este radacina acestui comportament?” este cat se poate de onesta si nu vrea sa declasifice pe nimeni. Daca este predispozitie trebuie sa existe atunci mai mutl decat ingaduinta din partea celorlati; dace este alegere si se doreste vindecare atunci exista solutie/tratament pentru dezechilibre hormonale. O astfel de realitate trebuie privita nici drept ceva inferior si nici ceva superior. Cu toti avem nevoie de acceptarea si ingaduinta lui Dumnezeu la acelasi nivel si intensitate.

Daca vom accepta sugestia ca a fi homosexual este acelasi lucru cu a fi o alta rasa atunci nimeni nu ar trebui sa se opuna casatoriilor homosexuale. Orice conditie nealterabila de la nastere trebuie acceptata. Dar analizarea acestei situatii este departe a de a avea o astfel de concluzie.

Legislatia antidiscriminare protejeaza persoanele indiferent de rasa, gen sau dizabilitate. Discriminarile religioase sunt tratate separat ca un act al libertatii de exprimare publica.

Oamenii se tem sa spuna clar si lamurit ca nu este incalcata nici o lege antidiscriminare prin neacceptarea morala a unei preferinte sexuale. O largire a domeniului legislativ este ceea ce se doreste (si se incearca acum prin redefinierea instituiei casatoriei) Efortul activistilor preferintelor sexuale este a impune/de a forta  stilul lor de viata ales drept o normalitate asupra tuturor.

In societatea prezenta oamenii pot trai in stilul lor de viata fara a fi oprimati sau stigmatizati. Daca se intampla aceasta in unele locuri atunci aceste situatii ar trebui sa fie tratate separat si nu global. Paradoxal se vede ca galagia mare are lor acolo unde exista cea mai mare permisivitate si acceptare. Stilul de viata ce promoveaza o alta preferinta sexuala este acceptat chiar daca exista diferente de opinie asupra moralitatii.

A trata respectuos pe cei care deazproba moralitatea ta este un act de toleranta. Iar aceasta este solicitata din orice parte.

Orice expresie ce deriva din moralitatea acceptata nu trebuie sa fie etichetata drept rasism ori discriminare decat daca schimbam dictionarul. Iar daca asta se doreste asta atunci e nevoie de o alta discutie.

Pana la urma, or fi homosexuali pe alte planete?

Leave a Reply