saritura in-naltime

ce inghetata preferi?

Vara e pe trecute iar inghetata va reveni un aliment rar consumat. Am aflat recent faptul ca anul acesta s-au implinit 108 ani de la primul cornet de inghetata – ciudata idee a lui Abe Doumar a fost pusa in practica de Ernest A. Hamwi in cadrul unei expozitii mondiale desfasurate la St. Louis.

Astazi datorita “Fusion Chicken” avem retete ciudate in care poti gusta inghetata din ficat de gasca sau cu marar si piper.

Sa incercam un exercitiu imagistic gastronomic. Pacea autentica – asa cum e definita biblic – este precum o ca inghetata napoletana (amestec delicos al mai multor arome). Pacea cu Dumnezeu este precum aroma de ciocolata, pacea cu altii precum cea de vanilie iar pacea cu noi insine este precuma aroma de capsuni. Atunci cand ni se pune in fata o cutie de inghetata napoletana unii dintre noi consuma doar o aroma favorita (de obicei ciocolata, nu?) si apoi punem restul la congelat. Cand vor sa manace din inghetata napoletana peste ceva vreme, isi dau seama ca lipseste o aroma – inghetata napoletana nu mai este completa in lipsa unei arome.

O mare parte din crestinatatea contemporana se gaseste in dilema aceasta. Consumam ceva ce numai pe eticheta mai este prezent. Crestinismul este prea adesea relationat doar la aroma de ciocolata – pacea cu Dumnezeu. Rareori crestinii sunt dispusi/indrumati sa guste si sa sape cu lingurile lor si  in arome ale credintei precum vanilie, capsuni. A face pace cu altii si a experimenta pacea interioara. Desigur, ciocolata este o aroma importanta – s-ar putea spune ca este “cea mai buna parte” – dar crestinii-ciocolata nu vor schimba lumea.

Fericiti sunt facatorii de pace “napoletani” pe de-antregul, pentru ca ei nu vor ramane la congelator pentru mult timp!

 – dupa o idee a lui Ken Sande – 

Leave a Reply