saritura in-naltime

miscarea ce ajuta spiritul

Aflata in atentia intregii lumi (sportive sau nu) Olimpiada da la Soci(Rusia) impresioneaza in ansamblu. Dincolo de complexele intrepatunderi si speculatii cu iz politc (ultima Olimpiada organizata in Rusia/URSS a fost boicotata de marile puteri occidentale, fapt partial intamplat si acum la nivel de conducere politica) social (scandalul total fals legat de participarea sportivilor cu o anumita inclinatie sexuala) ori cultural (festivitatile de deschidere sau de incheiere au fost in ultimii ani elaborate spectacole in care fiecare organizator si-a etalat maiestria si creativitatea) competitia in sine este una sportiva si cred ca ar trebui sa ramana asa.

Vazuta ca o extensie a Jocurilor Olimpice de Vara (reafirmate in sablon competitional modern de cunoscutul Baron de Coubertin), intrecerile olimpice de iarna ofera o alta imagine asupra echilibrului uman cat si a limitelor in care omul poate performa. Exempale sunt multiple.

E drept in veacul nostru materialist totul pare legat doar de fizic si bani. Exista in domeniul sportiv ceva ce poate ajuta si activitatea spirituala, a sufletului? Da? Nu?

Pentru ca tot l-am mentionat pe Pierre de Coubertin as sublinia faptul ca doua din expresiile pe care enciclopediile par a le asorta numelui sau, se dovedesc a fi de fapt imprumutate de celebrul istoric francez din exprimarile unor preoti. Interesant, nu?

Arhicunoscutul motto oficial al competitiilor olimpice “Citius, Altius, Fortius”,(mai rapid, mai sus, mai puternic) a fost ales de fondatorul comitetului olimpic international in 1894 insa Coubertin a fost mereu deschis spre a recunoaste ca respectiva expresie a luat-o de la prietenul sau Henri Didon, un preot dominican. Fratele Didon, cum era cunsocut in lumea religioasa a timpului sau, nu era doar un bun orator ci si un iubitor al sportului.

restul in Romanian Times – February

Leave a Reply