saritura in-naltime

folosul unui Craciun imperfect

“Test in progress” – acesta este unul din mesajele pe care le vad aproape zilnic in activitatea mea si cred ca il pot considera “familiar” si in ceea ce priveste experienta spirituala.
In matrice tehnica daca  testul nu este trecut cu succes, urmatoare actiune este identificarea codului de eroare si aplicarea unei proceduri(parte a unui proces) ce rezolva defectul.
Mediul tehnic ofera o imagini simbol pentru ceea ce viata aduce uneori in cursul ei spre fiecare dintre noi. Poate va ganditi ca anul acesta – din cauza testelor – nu a fost unul plin de realizari marete, reusite personale, etc. dar suntem in faza de testare nu pentru a crede ci pentru ca am crezut.
Suntem testati pentru a arata ce suntem. Viata pe pamant este o existenta in tensiune, intr-o succesiune de teste.
Cand testul prin care treci se va termina – nimic nu este vesnic, chiar si Satan se plictiseste uneori sa ne mai necajeasca cu aceleasi lucruri  – trebuie sa fim siguri ca alta sesiune de test va incepe. Ar fi naiv a crede ca razboiul spiritual a inceput si se va termina doar cu un neajuns sau framantare ori un schimb infumurat de vorbe; suntem in confruntare spirituala chiar si atunci cand aparent totul merge struna, cantarea curge, predica se leaga si rugaciunea nu se poticneste.
Am fost incurajat privind la textele Scripturii referitoare la vremea Intruparii lui Mesia intelegand ca acest timp este si o perioada a rugaciunilor ascultate. Ingerul Gabriel ii spune preotului Zaharia ca rugaciunea lui a fost ascultata.
Maniera in care Cerul implineste rugaciunile celor neprihaniti surpinde mereu iar surpriza aceasta este o alta sursa generatoare de tensiune. Din experienta lui Zaharia intelegem ca nu avem nevoie de un Craciun perfect pentru a avea bucurie in inima.
De aceea gandesc…iubiti tensiunea si traiti printre controverse, cautati binele din acestea si folositi energia creata pentru a lumina.
Biblia ofera in exprimarea ei multiple contradictii iar teologia pare la un moment dat o insiruire de paradoxuri, de controverse.
Dumnezeu este Duh si cine se inchina lui o face in duh si adevar. Din Cuvant intelegem ca Adevarul elibereaza; din practica am inteles ca adevarul si insingureaza…dar cea care va invinge va fi dragostea.
In viata ni se da harul nu doar de a avea parte de teste ci si de a trece prin ele mai departe; si cum ne raportam la harul acesta face diferenta intre oameni.
In martie 2010 ma intersectam cu o scriere despre care se spune ca apartine unui om al marii, celebrul navigator engelz Sir Francis Drake.  Iata una din notele sale personale:
Tulbura-ne, Doamne,
Cand suntem prea multumiti cu noi insine,
Cand ni se implinesc visurile,
Fiindca am visat prea marunt;
cand am ajuns in siguranta la destinatie
fiindca am vaslit prea aproape de tarm.
Zguduie-ne, Doamne, cand,
Pre satui de lucrurile pe care le avem,
ne-am pierdut foamea de painea vietii;
Prea indragostiti de viata,
am incetat sa mai visam la vesnicie;
Cand, in stradania de a zidi un pamant nou
Am dat uitarii Cerul.
Tulbura-ne, Doamne, ca sa indraznim mai strasnic,
sa ne-avantam in marile involburate,
In larg, unde furtunile ne vor invata despre stapanirea Ta
Unde, fara tarmuri la orizont, vom vedea stelele.
Iti cerem sa impingi zarea nadejdilor noastre si mai departe
Iar viitorul sa-l aduci si mai aproape de noi,
Cu putere, indrazneala, speranta si dragoste.
Iti cerem acestea in numele Capitanului nostru,
Isus Cristos.
Invatati sa iubiti tensiunile si disconfortul. Simtiti-va bine sa fiti deranjati. Este spre folosul marturiei noastre.
Sa avem minte limpede si inima buna!

Leave a Reply