saritura in-naltime

cenusa de miercurea asta

Traditional, prin perceptia raspandita in si inafara grupului de crestini practicanti, postul este asociat unei perioade de renuntare(la sine nu doar la mancare), de reflectie asupra spiritului si reinnoire launtric-duhovniceasca. Fiind asociat altor practici sprituale precum rugaciunea si pocainta, postul este ingredientul normal inr-un ritm al vietii crestine.

Pe parcursul ultimelor decade perioada prelungita de post a depasit granitele cultice traditionale –mediile catolic, ortodox, lutheran sau presbiterian – si a fost promovat de varii alte biserici crestine ca un moment important al “nevoii de Christos”.

Postul este un timp de celebrare desi asocierea pare defazata. Ne-am obisnuit sa gandim “celebrarea” doar o manifestare zgomotos-dansanta a vre-unei bucurii dar celebrarea poate oferi cadrul de rememorare a sacrificiului lui Christos de la Cruce ce aduce revigorare spirituala in viata fiecarui om credincios.

In pofida unor nelamuriri ale celor din afara fenomenului crestin – ce sustin cum o moarte asociata unei executii sangeroase poate aduce bucurie – crucea lui Christos ramane in plin secol 21 ceea ce Apostolul Pavel prin DuhuL Sfant a spus “puterea si intelepciunea lui Dumenezeu” – 1 Corinteni 1.23-24.

Si cum primavara se simte afara prin orice izbucnire de verde desupra pamantului cenusiu, la fel reimprospatarea vietii spirituale este legata de meditatia la persoana lui Christos, crucificarea si invierea Sa.

Postul este un timp solem de reflectie si adorare; sa nu-l irosim pe diete.

1 Comment

Leave a Reply