Posts by :

un rabbi gay ii provoaca pe evanghelici…

…sa gandeasca mai mult asupra unor probleme comune.

“voi incercati sa rezolvati problem culturale prin solutii politice – pentru ca asa v-au indrumat politicienii” spune Jay Michaelson intr-un din editiile online The Daily Beast.

Are si alte cateva “friendly enemy advices” precum ” noi mergem in sinagogi si biserici dand marturie despre vietile noastre si familiile noastre. Noi vrem sa schimbam inimile oamenilor nu legile lor”.

Un indiciu sigur este ca lupta trebuie castigata in piata ideilor si nu in fotoliile politice. Cat mai putine asteptari de la politic si cat mai multe de la oamenii simpli implicati in viata localitatilor. Asta e valabil oriunde…chiar si in ROmania.

iar erezia fundamentala a nord-americanilor este…

Organizatiile Ligonier Ministries si Lifeway Research au dat publicitatii recent rezultate unui sondaj de opinie ce a avut menirea de a evidentia cunostinta teologica/biblica a celor ce traiesc in continentul Nord-American. Intentia declarata a fost aceea de a ajuta comunitatile crestine sa cunoasca, inteleaga si gandesca asupra unor solutii fata de decalajul visibil intre ceea ce se promoveaza in credinta crestina si ceea ce este reprezinta existent umana in suma valorilor dupa care sunt facut alegerile cotidiene.

O privire in detaliu evidentiaza cateva zone gri  – adica ingrijoratoare – despre cunoasterea biblica la nivelul populatiei, cu alte cuvinte perceptia si exprimarea unor adevaruri este foarte diferita de ceea ce Biblia enunta.

De exemplu in ceea ce priveste doctrina Trinitatii, 6 din 10 americani resping doctrina conform careia Duhul Sfant este o Persoana. 64% considera Duhul Sfant doar o forta ce nu este egala cu Dumnezeu Tatal si Dumnezeu Fiul.

Alt punct important in teologia biblica –  doctrina mantuirii. 16% din respondenti sustin faptul ca oamenii nu au abilitatea de a se intoarce spre Dumnezeu din proprie initiativa iar 67% sunt de acord ca fiecare om a pacatuit putin si ca in general oamenii sunt buni. 4 din 10 sustin ca Dumnezeu ne iubeste pentru ca ia in considerare lucrurile bune pe care le-am facut in timp ce 71% din nord-americani cred ca fiecare trebuie sa contribuie la mantuirea personala.

O alta zona cu rezultate surprinzatoare este cea destinata intelegerii conceptului de biserica. 52% din cei intervievati sustin ca inchinarea privata a familiei este un inlocuitor legitim al participarii regulate la intalnirile bisericii. Asta reflecta spriritul de independenta si individualism atat de cunoscut in societatea nord-americana.

Compararea rezultatelor cu sondaje asemanatoare desfasurate in urma cu 40-50 de ani arata o diminuare a cunostinei biblice si implicit al nivelului de credinta si practica.

………………………………..

 

Raportul statistic prezinta o ideea majoritara in societatea nord-americana: desi e ceva pacat in viata noastra, privit in ansamblu noi suntem buni. Noi suntem capabili sa facem binele si Dumnezeu ne rasplateste pentru asta aducand lucruri bune in dreptul nostru. Ca urmare noi avem capacitatea de a ne intoarce din proprie initiativa catre Dumnezeu.

O astfel de ideea este desprinsa din filosofia pozitiva ce a impregant cultura americana inca din secolul trecut fiind promovata in media si varii exprimari culturale.

Daca incepem sa citim si sa cunoastem Biblia vom gasi foarte multe mentionari, referinte despre depravarea umana, vinovatia omului si incapacitatea noastra de a face ceva bun ca urmare a unei initiative proprii.

………………………………..

restul prin numarul din Noiembrie al Romanian Times

Romania se alege

Romania are de ales intre asa cum este sau asa cum vrea sa fie.

Intelept, Bernard Baruch sfatuia: “Voteaza pentru omul care promite cele mai putine. El te va dezamagi cel mai putin.”

turcescu reset

Se reseteaza media in Romania prin gestul lui Robert Turcescu?

Sunat, cautat, “email-at”, “text-uit” de varii persoane, m-am abtinut initial de la a comenta in vre-un fel ceea ce s-a intamplat in Duminica din 21 Septembrie cand jurnalistul Robert Turcescu si-a facut seppuku la B1. Am considerat atunci ca momentul reclama tacere – ce se cere oridecate ori logica evenimentelor capata accente “browniene”.

L-am vazut ieri int-o alta interventie media impreuna cu Radu Moraru. Conversatia lor a parut franc si fara o regie. Se poate specula mult pe retragerea jurnalistului Robert Turcescu chiar inainte de inceperea campaniei electorale si reaparitia lui “oficiala” in ziua de final a campaniei pentru Prezidentiale ori de faptul ca schimbarea in societate apare gradual la 25 de ani(cheie masonica). Ii las insa pe altii sa torca fuiorul asta si sa croseteze comentarii cum or vrea.

Chiar si dupa aparitia la NasulTV lucrurile nu sunt simple de inteles pentru o media dornica de senzatie dar nu neaparat de adevar. Nu suntem pregatiti pentru adevar. Il vrem dar nu-l credem. Suntem infestati cu prea multe teorii ale conspiratiei si prea aglomerati de multe falimente morale iar in acest scenariu al umanitatii contemporane, Satan si-a jucat perfect piesa: raspandeste perdele de fum pentru ca nimeni sa nu mai (re)cunoasca standardul. E greu sa mai cunosti adevarul intr-un mediu in care manipularea a devenit virtute iar vulgaritatea o norma a succesului. Impresia pe care o am acum este ca Robert Turcescu  pare a dori sa reseteze media si de acesta data o face din interior prin forta exemplului personal, al recunoasterii ca nu a facut ce trebuia si a constientei vulnerabilitatii continue, ca poate fi supus greselii in continuare. Desigur nimeni nu vrea manusi fine de dantela intr-un ring de box dar manierea de boxa poate seta registrul confruntarii.

Mi s-a parut de retinut dorinta sincera de a adauga valoare, substanta si nu de a cauta rating intr-o lume in care multi se viseaza analisti, formatori media si/sau “moguli” la toate palierele exprimarii (pseudo)jurnalistice. Robert Turcescu mi-a confirmat inca o data faptul ca valoarea nu este data de numarul de aplauze ci de numarul celor ce sunt schimbati in bine in urma demersului tau.

Ca jurnalist in context special – ma refer la mediul religios – am simtit de multe ori ca valoarea pe care o promovez in materialele difuzate nu este “gustata” pentru ca nu merge dupa reteta succesului ce fura privirea si aglomereaza auzul. Am simtit intr-un fel ca Robert Turcescu prin declaratiile si expunerea sa merge intr-o directie opusa a ceea ce media s-a obisnuit sa promoveze. Si asta cu pretul de a nu mai fi bagat in seama, de a fi ridiculizat si prost inteles. De acesta data nu forta cuvintelor este importanta ci puterea exemplului personal. Si aici Robert le-a luat-o deja in fata multora ce inca isi numara punctele de rating(sau vizitele pe blog) si fac selfie cu amintiri.

Marturisirea, retragerea cat si revenirea (Ion Cristoiu a intuit bine) lui Robert Turcescu sunt etape normale de viata si in acelasi timp extraordinare prin putinatatea lor in cotidian. Media deformeaza perceptia normalitatii; ne-am obisnuit sa iubim deviantele si sa croim noi reguli, redefinind ce nu dorim a respecta crezand ca noul dictionar ne va da sansa unei clipe de maretie, dar nu am facut nimic altceva decat de a ne indeparta de “ceea ce era de la inceput”. Si asta costa. Robert Turcescu vrea sa plateasca pretul reapropierii de normalitate, de Original si nu de ceea ce noi de convenienta am acceptat a fi autentic. Cand isi provoca colegii sa se uite in ei insisi era un indem la analiza personala si la curajul de a iesi din duplicitatea political correctness. Cine vrea sa traiasca fara masti? Stiu destul de multi ce fac negot cu masti declarand ca vor sinceritate si transparenta… Si asta nu doar in media ci si in mediul bisericesc din pacate.

Gestul lui Robert Turcescu este unul de contrast intr-o media in care degradarea umana si accentul pe mojicie birjareasca sunt promovate ca palier evolutiv. Dorinta lui de a continua in breasla  – chiar cu riscul de a intra in gasca anonimilor ce au descoperit si raspuns (in diferite etape ale vietii lor) dorintei dupa Adevar – dar pe un fagas al sinceritatii si valorii date de absenta manipularii/minciunii este un lucru de salutat si sprijinit.

Sa traim simplu si onest, respectand principiile si valoarile lasate de Dumnezeu, promovandu-le in matrice media! Pentru acest mesaj Robert Turcescu merita nu doar atentia mea ci si respectul, suportul meu.

un erou in Parlamentul canadian

Priviti mai jos cum este onorat un erou in Parlamentul Canadian.

Sergentul Kevin Vickers este creditat cu uciderea celui ce a luat viata caporalului Nathan Cirillo. Numele asasinului nici nu merita mentinat intrucat i s-a facut oricum prea multa reclama lui, cat si ideologiei ce o exprima.

necredinta in Dumnezeu nu este intodeauna bazata pe logica dar e OK, nu?

un material suprinzator, scris din pozitia unui ce analizeaza aceiasi “masura” aplicata si ateilor si credinciosilor; autorul are cateva remarci oneste despre situatia din care a ales sa nu creada:

  • The atheistic worldview “is similar to the worldview of religion—neither can be shown to be true or false by science, or indeed by any rational technique. Whether theistic or atheistic, they are all matters of faith, stances taken up by tiny creatures in an infinitely rich environment.”
  • His view of the universe as a natural, material system is based on his interpretation of his experience not on a rational argument.
  • “I have taken a leap of atheist faith.”
  • Atheism can be as much a product of family, social, and institutional context as religious faith.
  • “The idea that the atheist comes to her view of the world through rationality and argumentation, while the believer relies on arbitrary emotional commitments, is false.”

detalii in The Atlantic

Content Protected Using Blog Protector By: PcDrome.
Follow

Get every new post on this blog delivered to your Inbox.

Join other followers: